Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CREIERUL MIC

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru CREIERUL MIC.

CREIER

... a sistemului nervos central la animale , organ al gândirii și al conștiinței la om , situat în cutia craniană și compus din trunchiul cerebral , creierul mic și emisferele cerebrale . 2. Fig . Minte , inteligență , judecată . 3. ( În expr . ) Creierii ( sau creierul ) munților = locurile cele mai înalte și mai greu accesibile ale munților ...

 

CREIERAȘ

... CREIERÁȘ , creierași , s . m . Creierul mic , cerebel . - creier

 

CEREBEL

... s . n . Parte a encefalului situată în regiunea posterioară și inferioară a emisferelor cerebrale , cu rol important în reglarea mișcărilor ; creierul mic

 

SEROTONINĂ

... SEROTONÍNĂ s . f . ( Fiziol . ) Substanță prezentă în celulele tractului gastro - intestinal , în creier

 

COMĂ

... CÓMĂ^2 , come , s . f . 1. Cel mai mic interval muzical , greu perceptibil pentru auz ; semn folosit pentru a indica în muzica instrumentală frazarea , iar în muzica vocală locurile unde se respira ...

 

CAP

CAP ^2 , capuri , s . n . Parte de uscat care înaintează în mare ; promontoriu . CAP ^1 , ( I , III ) capete , s . n . , ( II ) capi , s . m . I. S . n . 1. Extremitatea superioară a corpului omenesc sau cea anterioară a animalelor , unde se află creierul , principalele organe de simț și orificiul bucal . 2. Căpătâi ; căpătâiul patului . 3. Individ , ins , cap . Câte 5 lei de cap . 4. Minte , gândire , judecată ; memorie . 5. ( Înv . ) Viață . A plăti cu capul . 6. Compuse : a ) ( Entom . ) cap - de - mort sau capul - lui - Adam = strigă ; b ) ( Bot . ) cap - de - cocoș = dulcișor ; capul - șarpelui = plantă erbacee acoperită cu peri aspri și cu flori roșii ca sângele , dispuse în spice simple ( Echium rubrum ) ; c ) capul - balaurului = o parte a constelației balaurului . II. S . m . Căpetenie , șef , conducător . III. S . n . 1. Vârf ( al unui obiect ) . 2. Partea extremă cu care începe sau sfârșește ceva . 3. Partea de dinainte ; început , frunte . În capul coloanei . 4. Partea de jos sau dindărăt a unui lucru ; capăt ; ( cu sens temporal ) sfârșit . 5. Bucățică ruptă dintr - un obiect ; p . ext . lucru de mică importanță . 6. ( În sintagma ) Cap magnetic = transductor electromagnetic care transformă ...