Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CONȘTIINȚĂ

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 59 pentru CONȘTIINȚĂ.

AUTOANALIZĂ

AUTOANALÍZĂ , autoanalize , s . f . Analiză a propriei personalități ( și

 

AUTOMATISM

AUTOMATÍSM s . n . 1. Caracterul a ceea ce este automatic ; mișcare ( ca ) de automat . 2. Înlănțuire de reacții care se desfășoară fără controlul centrilor nervoși superiori ; mișcare , gest stereotip la care nu participă conștiința . [ Pr : a -

 

AUTOSUGESTIE

AUTOSUGÉSTIE , autosugestii , s . f . Influențare a propriei conștiințe sau comportări prin reprezentări sau idei care capătă caracter predominant . [ Pr . : a -

 

CATAPLEXIE

CATAPLEXÍE , cataplexii , s . f . ( Med . ) încetare bruscă și de scurtă durată a oricărei mișcări ( fără pierderea

 

CAZUISTIC

... 1. Adj . Bazat pe cazuistică ( 2 ) , privitor la cazuistică . 2. S . f . Parte a teologiei scolastice medievale care încearcă să rezolve cazurile de conștiință și să justifice unele practici imorale printr - un sistem de norme etice abstracte și prin subtilități logice , devenite cu vremea pură sofistică ; p . ext . argumentare ...

 

CONȘTIENT

... CONȘTIÉNT , - Ă , conștienți , - te , adj . 1. ( Despre oameni ) Care își dă seama de realitatea înconjurătoare , care are conștiință

 

CONCENTRARE

CONCENTRÁRE , concentrări , s . f . 1. Acțiunea de a ( se ) concentra și rezultatul ei . 2. Însușire a atenției care constă în fixarea prelungită a conștiinței asupra unui obiect , a unei probleme sau a unei activități și sustragerea de la altele . 3. Operație de separare a mineralelor utile de cele sterile , utilizând metoda flotației , gravimetriei , magnetică etc . 4. ( Chim . ) Operație de mărire a concentrației unui component dintr - un amestec sau dintr - o soluție . 5. ( Ec . pol . ; în sintagmele ) Concentrarea producției = comasare și organizare a producției în întreprinderi din ce în ce mai mari . Concentrarea capitalului = creșterea capitalului prin acumulare . 6. ( În sintagma ) Lagăr de concentrare = loc izolat în care sunt închise anumite persoane pentru activitatea politică considerată indezirabilă sau din motive

 

CREIER

CRÉIER , creieri , s . m . 1. Partea cea mai importantă a sistemului nervos central la animale , organ al gândirii și al conștiinței la om , situat în cutia craniană și compus din trunchiul cerebral , creierul mic și emisferele cerebrale . 2. Fig . Minte , inteligență , judecată . 3. ( În expr . ) Creierii ( sau creierul ) munților = locurile cele mai înalte și mai greu accesibile ale munților . [ Var . : ( înv . ) críer s .

 

CUGET

... CÚGET , cugete , s . n . 1. Capacitate de a gândi ; gândire . 2. Gând , idee , părere . 3. Minte , intelect . 4. ( Înv . ) Intenție , plan , proiect . 5. Conștiință

 

CUNOAȘTE

... CUNOÁȘTE , cunósc , vb . III . 1. Tranz . A lua cunoștință de obiectele și de fenomenele înconjurătoare , reflectate în conștiință ; a stabili în chip obiectiv natura , proprietățile unui lucru , relațiile dintre fenomene , a le da o interpretare conformă cu adevărul . 2 ...

 

CUNOAȘTERE

... CUNOÁȘTERE , cunoașteri , s . f . Acțiunea de a cunoaște și rezultatul ei . 1. Reflectare în conștiință a realității existente independent de subiectul cunoscător . 2. Faptul de a poseda cunoștințe , informații , date asupra unui subiect , asupra unei probleme ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>