Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CONIC

 Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 61 pentru CONIC.

IURTĂ

IÚRTĂ , iurte , s . f . Locuință demontabilă , specifică pentru populațiile nomade mongole sau turcice , de formă conică ( la mongoli ) sau semisferică ( la turci ) , alcătuită dintr - un schelet din zăbrele de lemn în formă de cerc , acoperit cu

 

MITRĂ

MÍTRĂ^2 , mitre , s . f . ( Anat . ) Uter . MÍTRĂ^1 , mitre , s . f . 1. Acoperământ al capului de formă sferică sau conică , uneori bogat ornamentat , purtat mai ales de arhierei în timpul slujbei religioase . 2. Acoperământ al capului de formă specială la vechile popoare

 

ORTOCERAS

ORTOCÉRAS , ortocerași , s . m . Moluscă din mările primare , cu cochilie conică dreaptă împărțită în

 

PAPILĂ

PAPÍLĂ , papile , s . f . Mică proeminență ( conică ) a pielii , a unor mucoase sau a feței externe sau interne a unui

 

PESCĂRAȘ

... PESCĂRÁȘ , pescărași , s . m . I. ( Rar ) Diminutiv al lui pescar ( I ) . II. Pasăre de apă cu corpul scurt , cu ciocul lung , conic

 

PIVOT

PIVÓT , pivoturi , ( 1 , 2 , 3 ) s . n . , pivoți , ( 4 ) s . m . 1. S . n . ( Tehn . ) Fus de formă cilindrică , tronconică , conică etc . , care se rotește ori alunecă într - un lagăr la care sarcina acționează în direcția axului . 2. S . n . Rădăcină principală , verticală , îngroșată a unor plante ca morcovul , sfecla etc . 3. S . n . Fig . Element , punct de sprijin esențial care asigură desfășurarea unei activități sau a unui proces . 4. S . m . Spec . ( Mil . ) Militarul în raport cu care se execută mișcarea unei

 

POANSON

POANSÓN , poansoane , s . n . 1. Unealtă alcătuită dintr - o tijă de oțel sau de alt metal dur , de formă conică , triunghiulară etc . , cu vârful gravat în relief , care servește la perforarea sau la marcarea prin presare a unor obiecte de metal , la confecționarea unor matrițe , la baterea medaliilor etc . 2. Piesă a unei matrițe , cu un contur cu muchii tăietoare sau cu o suprafață de lucru plană sau profilată , care servește la decupare , detașare , imprimare etc . prin deformare plastică . 3. Unealtă cilindrică de os , cu vârful ascuțit , cu care se perforează pânza și se dă formă rotundă unor puncte de broderie cu găuri . [ Pl . și

 

POLAR

POLÁR , - Ă , polari , - e , adj . , s . f . 1. Adj . Privitor la cei doi poli ^1 ai Pământului , de la poli ^1 , caracteristic polilor ^1 ; din regiunea sau din zona polilor ^1 . 2. Adj . Privitor la polii ^1 unui magnet sau ai unei pile electrice . 3. Adj . ( Mat . ; în sintagma ) 4. Adj . ( Fil . ) Care se află într - un raport de polaritate , care prezintă polaritate . 5. S . f . Locul geometric al punctelor conjugate armonic cu un punct dat în raport cu cele două puncte în care o dreaptă variabilă ce trece prin punctul dat intersectează conica

 

PORC

PORC , porci , s . m . 1. Mamifer domestic omnivor , cu capul de formă conică , cu botul alungit , cu corpul acoperit cu păr aspru , scurt și relativ rar , crescut pentru carnea și grăsimea lui ( Sus scrofa domestica ) . 2. Epitet depreciativ pentru un om obraznic , grosolan , nerușinat , josnic , ticălos ,

 

PRÂSNEL

... Jucărie mică făcută din lemn , din os , din metal , cu un vârf ascuțit și care se rotește pe o suprafață plană ; titirez , sfârlează . 2. Capătul ( conic ) inferior al fusului de tors , care face ca fusul să se învârtească mai ușor . 3. Partea interioară a fusului morii , fixată într - una ...

 

PREFORMARE

PREFORMÁRE , preformări , s . f . Operație prin care pâslele conice sunt transformate în pălării bărbătești cu calotă și bor . - Pre ^1 - + formare ( după fr .

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>