Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru COMPOZIȚIE

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 152 pentru COMPOZIȚIE.

ȘANSONETĂ

... ȘANSONÉTĂ , șansonete , s . f . Scurtă compoziție

 

ȚESĂTURĂ

... pânză , stofă sau alt obiect țesut din fire textile . 2. Felul în care este țesută o pânză , o stofă etc . 3. Fig . Structură , fel de compoziție

 

ADAGIO

... ADÁGIO adv . , s . n . 1. ( Indică modul de executare a unei bucăți muzicale ) În tempo lent , rar . 2. S . n . ( Parte dintr - o ) compoziție

 

AGREGAT

AGREGÁT^2 , agregați , s . m . Profesor agregat ( Ieșit din uz , în sintagma ) = profesor universitar care funcționează pe lângă o catedră condusă de alt profesor . AGREGÁT^1 , agregate , s . n . 1. Grup de mașini care lucrează împreună pentru realizarea unei anumite operații tehnice . 2. Material mineral sau organic , alcătuit din granule , fibre sau fâșii , care intră în compoziția betoanelor , mortalelor sau a altor materiale aglomerate cu un

 

ALBORADĂ

... ALBORÁDĂ , alborade , s . f . Compoziție

 

ALBUMINĂ

ALBUMÍNĂ , albumine , s . f . Substanță organică din grupul proteinelor , solubilă în apă , coagulabilă prin încălzire și precipitabilă la acțiunea acizilor anorganici , care intră în compoziția albușului de ou , a sângelui și a altor lichide

 

ALCĂTUITOR

ALCĂTUITÓR , - OÁRE , alcătuitori , - oare , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care intră în compoziția unui lucru ; constitutiv . 2. S . m . și f . Persoană care alcătuiește ceva . [ Pr . : - tu - i - ] - Alcătui ^1 + suf . -

 

ANALIZĂ

ANALÍZĂ , analize , s . f . 1. Metodă științifică de cercetare care se bazează pe studiul sistematic al fiecărui element în parte ; examinarea amănunțită a unei probleme . 2. ( Chim . ) Identificare , determinare a compoziției unei substanțe prin descompunerea ei în elementele constitutive . 3. ( în sintagma ) Analiză matematică = ramură a matematicii care studiază funcțiile , limitele , derivatele si aplicațiile

 

ANALIZA

ANALIZÁ , analizez , vb . I . Tranz . 1. A cerceta un întreg , un fenomen etc . , examinând fiecare element în parte . 2. ( Chim . ) A identifica compoziția unei

 

ANORGANIC

ANORGÁNIC , - Ă , anorganici , - ce , adj . ( Despre corpuri ) în compoziția cărora intră numai substanțe din regnul

 

ANSAMBLU

... ANSÁMBLU , ansambluri , s . n . 1. Tot unitar rezultat din unirea unor elemente ( de același gen ) ; totalitate . 2. Colectiv de artiști . 3. Compoziție

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>