Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru COMPONENTĂ
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 150 pentru COMPONENTĂ.
COMPONÉNT , - Ă , componenți , - te , adj . , subst . 1. Adj . Care intră ca parte într - un întreg ; alcătuitor . 2. S . n . ( Chim . ) Fiecare dintre substanțele sau speciile moleculare ale unui sistem fizico - chimic . 3. S . f . ( Fiz . ) Fiecare dintre vectorii în care se descompune un anumit vector și ale căror efecte însumate sunt echivalente cu efectul vectorului dat . 4. S . n . pl . ( Electron . ; în sintagmele ) Componente active = denumire generică pentru diode , tranzistoare , circuite integrate . Componente pasive = denumire generică pentru rezistoare , capacitoare
DES ^2 , DEÁSĂ , deși , - se , adj . I. 1. ( Despre colectivități sau corpuri compuse din unități identice ) Cu elementele , cu părțile componente apropiate , cu intervale foarte mici sau cu foarte puține goluri între părți . 2. ( Despre părțile componente ale unei colectivități sau unități ) Așezat unul lângă altul sau foarte aproape unul de altul : strâns . 3. ( Despre ploaie , ceață , umbră etc . ) Compact , dens : de nepătruns . II. 1. Despre întâmplări , fenomene sau acțiuni : adesea adverbial ) Care se repetă de ( mai ) multe ori la intervale mici de timp , urmând mereu unul după altul : repetat , frecvent . DES ^1 - ( Înaintea vocalelor și consoanelor sonore , în forma dez - ) Element de compunere cu sens privativ , care servește la formarea unor substantive , a unor adjective și a unor verbe . [ Var . : dez - ,
IZODINÁMIC , - Ă , izodinamici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . Care are aceeași componentă orizontală a câmpului magnetic . 2. S . f . Linie care trece prin punctele de egală intensitate a componentei orizontale a câmpului magnetic
MODÚL , module , s . n . 1. Unitate de lungime convențională , folosită în arhitectura clasică pentru determinarea proporțiilor elementelor componente ale unei construcții , ale unui ordin arhitectonic . 2. ( Mat . ) Valoare absolută a unui număr real ( fără a se ține seamă de semnul algebric ) . 3. Fiecare dintre părțile principale ( și detașabile ) ale unei nave cosmice . 4. Parte componentă a unui ansamblu ( cu funcționalitate
... unui sistem ; mod de asociere a componenților unui corp sau a unui întreg organizat , caracterizat prin forma și dimensiunile fiecărui element component , cum și prin aranjarea lor unul față de celălalt . 2. Mod de așezare și asamblare a părților corpului omenesc , ale corpului anumalelor , ale ...
TERMINÁL , - Ă , terminali , - e , adj . , s . n . 1. Adj . Care se află la extremitate , la capăt , la vârf . 2. S . n . Stație de radioreleu , componentă a unei rețele de radiorelee . 3. S . n . Dispozitiv de intrare sau ieșire cuplat cu calculatorul ( 2 ) ; display video , imprimator . 4. S . n . Element de conectare al componentelor
ÎNCHEIÁ , închéi , vb . I . Tranz . I. 1. A prinde în nasturi , în copci etc . un obiect de îmbrăcăminte . 2. A potrivi una într - alta părțile componente ale unui obiect ; a îmbina , a uni . II. 1. A termina , a pune capăt , a sfârși o acțiune , o operație etc . 2. A stabili un acord , a definitiva un tratat
ÎNCHÍDE , închíd , vb . III . 1. Tranz . A mișca ( din balamale ) o ușă , o fereastră , un capac etc . pentru a acoperi deschizătura corespunzătoare . 2. Tranz . A apropia , a strânge marginile ( sau părțile componente ale ) unui obiect pentru a nu mai fi desfăcute , deschise . 3. Tranz . A întrerupe , potrivit orarului stabilit , activitatea unei instituții , a unei întreprinderi , a unui local ; p . ext . a suspenda activitatea , a desființa . 4. Tranz . A încheia o acțiune , a - i pune capăt . 5. Tranz . A izola o ființă într - un spațiu închis , îngrădit ; a băga la închisoare ; fig . a ține departe de lume . 6. Tranz . A îngrădi , a împrejmui o curte , un teren etc . spre a delimita sau spre a opri accesul . 7. Refl . ( Despre cer , p . ext . despre vreme ) A se întuneca , a se
ÎNCHÍS^2 , - Ă , închiși , - se , adj . 1. ( Despre uși , ferestre , capace etc . ) Care acoperă deschizătura în dreptul căreia este așezat sau fixat ( prin balamale ) . 2. ( Despre obiecte care se pot desface ) Cu marginile sau cu părțile componente alăturate . împreunate . 3. ( Despre instituții , întreprinderi , localuri ) Care și - a întrerupt temporar sau definitiv activitatea . 4. ( Despre curți , terenuri ) Îngrădit , împrejmuit . 5. Fig . ( Despre ședințe , adunări ) Care se ține într - un cerc restrâns , fără participarea unor persoane străine de organizația , de societatea etc . respective . 6. ( Despre oameni ) Care este ținut în închisoare ; deținut . 7. Fig . ( Despre oameni și despre caracterul lor ) Retras , izolat . 8. ( Despre cer ) Înnorat , întunecat ; ( despre vreme ) cu cerul înnorat ; urât , ploios . ÎNCHÍS^1 s . n . Închidere . - V.
ȘURÚB , șuruburi , s . n . 1. Tijă cilindrică de lemn sau de oțel , filetată , care servește la asamblarea a două ori a mai multor piese sau care transmite , transformă sau utilizează în diverse feluri mișcarea de rotație într - un mecanism . 2. Nume dat unor unelte , dispozitive etc . care au ca parte componentă un șurub sau care se manevrează prin
ACHILÍE , achilii , s . f . Absență sau diminuare a secrețiilor digestive sau a unora dintre componentele lor ( acidul clorhidric , pepsina etc . ) , întâlnită în cancerul gastric și în anemia