Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru COLOANA VERTEBRALA
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 35 pentru COLOANA VERTEBRALA.
RAHIDIÁN , - Ă , rahidieni , - e , adj . Care aparține coloanei vertebrale sau măduvei spinării , privitor la coloana vertebrală sau la măduva
SPINÁL , - Ă , spinali , - e , adj . ( Livr . ) Care aparține coloanei vertebrale sau spinării , privitor la coloana vertebrală sau la
SPINOCEREBELÓS , - OÁSĂ , spinocerebeloși , - oase , adj . ( Anat . ) Care aparține coloanei vertebrale și creierului , care se extinde în coloana vertebrală și în
ȘÁLE s . f . pl . 1. Partea spinării din jurul regiunii lombare a coloanei vertebrale , la om . 2. Partea din mijlocul spinării , la unele animale ; locul unde stă șaua pe
ȘÍRĂ , șire , s . f . 1. Grămadă mare de paie , de snopi etc . clădită în formă de prismă și terminată la partea superioară cu o coamă ( ascuțită ) ; claie , stog . 2. ( În sintagma ) Șira spinării = coloana vertebrală . [ Var . : șúră s .
CEFALORAHIDIÁN , - Ă , cefalorahidieni , - e , adj . Care se referă la cap și la coloana vertebrală , care aparține acestora . Regiunea
CIFOSCOLIÓZĂ , cifoscolioze , s . f . ( Med . ) Curbare în sens anteropsterior și lateral a coloanei vertebrale . [ Pr . : - li - o - ] - din fr .
CIFÓZĂ , cifoze , s . f . ( Med . ) Deformație a coloanei vertebrale care duce la o proeminență dorsală . V.
COÁSTĂ , coaste , s . f . 1. Fiecare dintre oasele - perechi lungi , înguste și arcuite , articulate în spate de coloana vertebrală , iar în față de stern , care alcătuiesc toracele animalelor vertebrate . 2. Partea laterală a corpului omenesc , de la umeri până la coapse ; partea analoagă a corpului animalelor . 3. Pantă . 4. Mal , țărm ( al unei mări ) . 5. ( Ieșit din uz ) Flanc al unei
COCOÁȘĂ , cocoașe , s . f . , 1. Deformație patologică a trunchiului unui om , care constă într - o curbură ( posterioară , anterioară sau laterală ) a coloanei vertebrale , a coastelor sau a sternului ; gheb ^1 . 2. Protuberanță naturală pe spinarea unor animale , formată din rezerve de
CORDÁT^1 , - Ă , cordați , - te , adj . În formă de inimă ; cordiform . CORDÁT^2 , cordate , s . n . ( La pl . ) Încrengătură de animale cu corpul susținut de o coardă dorsală sau de coloana vertebrală ; ( și la sg . ) animal din această încrengătură . - De la coardă ( după fr .