Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru COAJĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 54 pentru COAJĂ.

COJIȚĂ

... COJÍȚĂ , cojițe , s . f . Diminutiv al lui coajă . - Coajă

 

DESCOJIT

... DESCOJÍT^2 , - Ă , descojiți , - te , adj . Care este curățat de coajă , fară coajă

 

PEPENE

PÉPENE , pepeni , s . m . 1. Numele a două specii de plante erbacee din familia cucurbitaceelor , cu tulpină târâtoare lungă și cu fructe comestibile : a ) ( de obicei determinat prin " galben " ) plantă originară din Asia tropicală , cu tulpina acoperită cu peri aspri , cu fructul mare , sferic sau oval , cu coaja galbenă sau verzuie , cu miezul alb , verde sau galben , dulce , parfumat și suculent ( Cucumis melo ) ; b ) ( de obicei determinat prin " verde " ) plantă originară din sudul Africii , cu frunzele adânc crestate , cu fructul mare , sferic sau oval , având coaja verde și miezul roșu sau galben , dulce și foarte zemos ; harbuz , lubeniță , bostan ( Citrullus vulgaris ) ; p . restr . fructul acestor plante . 2. ( Reg . ) Dovleac . 3. ( Reg . )

 

SCOARȚĂ

... SCOÁRȚĂ , scoarțe , s . f . 1. Înveliș extern ( gros și tare ) al trunchiului și al crengilor unui copac sau al unei plante lemnoase ; coajă . 2. Învelișul exterior și solid al globului pământesc , cu o grosime care variază între 5 și 8 km în zona oceanică și între 30 și ...

 

VEȘCĂ

... VÉȘCĂ , vești , s . f . Coajă de copac din care se face marginea circulară a sitelor , cercul din jurul pietrelor de moară și al râșnițelor etc . ; p . ext . obiect ...

 

BĂNICER

... BĂNICÉR , băniceri , s . m . 1. Meseriaș care face coșuri sau banițe din coajă

 

BOȘAR

BOȘÁR , boșari , s . m . Pepene cu coaja verde și miezul galben . - Et .

 

BROȘAT

BROȘÁT^2 , - Ă , broșați , - te , adj . ( Despre broșuri , cărți , caiete etc . ) Cu cojile sau foile așezate și legate împreună ( într - o copertă moale ) . - V. broșa . BROȘÁT^1 s . n . Broșare . - V.

 

BUCIUM

... 2. Butuc ( al roții carului ) . - Et . nec . BÚCIUM^1 , buciume , s . n . Instrument muzical de suflat în forma unui tub tronconic foarte lung , făcut din coajă

 

CANTALUP

CANTALÚP , cantalupi , s . m . Varietate de pepene galben , cu fructul turtit și cu coaja groasă , brăzdată în felii , și cu miezul

 

CARABUȘCĂ

... CARABÚȘCĂ , carabuști , s . f . ( Reg . ) Cutioară confecționată din coajă

 

   Următoarele >>>