Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru COȘ
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 51 pentru COȘ.
... COȘÁR^2 , coșari , s . m . 1. Persoană care curăță coșurile ^1 ( 8 ) și sobele de funingine ; hornar . 2. Persoană care face coșuri ^1 ( 1 , 5 ) . - Coș
... a coșului de fum la o casă , constituită din canalul îngropat în zidărie ( și din porțiunea ieșită în afară prin acoperiș ) ; p . ext . întregul coș de fum al unei case . 2. Partea de deasupra vetrei țărănești prin care trece fumul în pod sau direct afară ; coș ( la clădiri ) . 3. ( Alpinism ) Spațiu îngust dintre doi pereți de stâncă paraleli și înalți . 4. ( Geol . ) Relief cu aspect de piramidă triunghiulară caracteristic regiunilor alpine ...
... URSOÁICĂ , ursoaice , s . f . 1. Femela ursului ; ursoaie ( 1 ) . 2. ( Reg . ) Coș de sobă care trage fumul de la o sobă lăturalnică și îl transportă într - un coș mai mare ; coș de nuiele lipite cu pământ , construit deasupra cuptorului , prin care iese fumul până la acoperiș ; ursoaie ( 2 ) . 3. ( Reg . ) Stâlp sau bârnă de susținere la ...
... COȘĂRÍT s . n . Impozit care se plătea pentru fiecare coș ^1 ( 8 ) , adică pentru fiecare locuință . - Coș
... COȘULÉȚ , coșulețe , s . n . Diminutiv al lui coș ^1 ( 1 ) . - Coș
... PAPÓRNIȚĂ , papornițe , s . f . 1. ( Reg . ) Coș împletit din papură ; p . gener . coș
ÎNSCRÍE , înscríu , vb . III . 1. Tranz . și refl . A ( - și ) scrie , a ( - și ) trece numele într - un catalog , într - o condică etc . ; a ( se ) înregistra , a ( se ) înmatricula . 2. Tranz . A construi o figură geometrică în perimetrul alteia , astfel încât unele puncte ale celei dintâi să fie tangente la cealaltă . 3. Tranz . ( Sport ) A marca unul sau mai multe goluri , seturi , coșuri etc . [ Perf . s . înscrisei , part . înscris ] - În + scrie ( după fr .
ACNÉE s . f . Boală de piele caracterizată prin apariția , mai ales pe față , a unor coșuri , puncte negre etc . , care adesea
... ÁNSĂ , anse , s . f . 1. Toartă curbată în formă de arc la un vas , la un coș etc . 2. Formație anatomică în formă de toartă sau de laț . 3. Fir de platină terminat cu un laț , care servește la însămânțări de germeni ...
BĂNICÉR , băniceri , s . m . 1. Meseriaș care face coșuri sau banițe din coajă de tei . 2. Cel care măsoară cereale cu banița . 3. Bănicioară . - Baniță + suf . -