Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CLAS������������������
Rezultatele 31 - 38 din aproximativ 38 pentru CLAS������������������.
RAȚIONÁL , - Ă , raționali , - e , adj . 1. ( Adesea adverbial ) Conform cu principiile și cerințele rațiunii ; care poate fi conceput cu ajutorul rațiunii . 2. ( Despre oameni ) Cumpănit , chibzuit , cu judecată , cu rațiune . 3. ( Adesea adverbial ) Care se face cu judecată , cu măsură , cu respectarea unor principii sistematice , metodice . 4. ( Mat . ; în sintagmele ) Număr rațional = nume dat unei clase de numere din care fac parte numerele întregi și fracționare , pozitive și negative , precum și numărul zero , și care pot fi exprimate printr - un raport între două numere întregi . Expresie rațională = expresie algebrică care nu conține extrageri de radical asupra necunoscutei . 5. ( Fiz . ; în sintagma ) Mecanică rațională = mecanică teoretică . [ Pr . : - ți -
REÁCȚIE , reacții , s . f . I. 1. Faptul de a reacționa ; atitudine , manifestare ca răspuns la ceva . 2. ( Biol . ) Fenomen nemijlocit prin care materia vie răspunde acțiunii unui excitant ( venit din interior sau din afară ) . 3. ( Chim . ) Fenomen de transformare a uneia sau a mai multor substanțe chimice sub acțiunea unor agenți fizici sau a altor substanțe chimice , în urma căruia se formează substanțe noi , cu proprietăți diferite de ale celor inițiale . 4. ( Fiz . ; în sintagma ) Reacție nucleară v . nuclear . 5. ( Fiz . ) Forță ( sau cuplu de forțe ) exercitată de un sistem de corpuri asupra altui sistem de corpuri , în momentul în care ultimul exercită asupra primului o forță ( sau un cuplu de forțe ) care se consideră ca acțiune . II. ( În forma reacțiune ) Împotrivire politică și economică a claselor în declin față de orice manifestare a progresului social ; p . ext . totalitatea celor care susțin această împotrivire și vor restaurarea orânduirii vechi . [ Pr . : re - ac - . - Var . : reacțiúne s .
RIDICÁ , ridíc , vb . I . I. Tranz . 1. A lua de jos și a duce în sus ( susținând cu forța brațelor , cu spatele etc . ) ; a sălta . 2. A lua de pe ceva ; a îndepărta , a înlătura . 3. A lua și a duce în alt loc , a muta din loc . 4. A așeza în poziție dreaptă un obiect aplecat sau culcat , a - l readuce în poziție verticală . 5. ( În expr . ) A ridica un plan = a determina , prin măsurători de distanțe și unghiuri , poziția punctelor dintr - o regiune și a le reprezenta pe o hartă . II. 1. Refl . ( Despre ființe ) A se scula de jos , părăsind poziția de așezat sau de culcat . 2. Refl . ( Despre construcții înalte , copaci etc . ) A avea o direcție verticală , a se îndrepta în sus , a se înălța . 3. Tranz . A mișca , a îndrepta în sus brațele , mâinile , capul , sprâncenele etc . ; a da o mișcare verticală , a duce mai sus . 4. Refl . ( Despre ...
SEMIMETÁL , semimetale , s . f . Element chimic care posedă atât proprietăți caracteristice metalelor , cât și proprietăți specifice nemetalelor , făcând astfel trecerea între cele două clase de substanțe . - Semi - + metal ( după fr . demi -
SOCIALÍSM s . n . 1. Ansamblul doctrinelor social - politice care urmăresc reformarea societăților umane prin desființarea proprietății private asupra mijloacelor de producție și de schimb și punerea acestora sub controlul statului . 2. ( În teoria marxistă ) Orânduire socială bazată pe exercitarea puterii politice de către clasa muncitoare aliată cu celelalte clase și categorii sociale muncitoare , pe proprietatea socială asupra mijloacelor de producție și pe realizarea retribuției potrivit principiului " de la fiecare după capacități , fiecăruia după munca depusă " . [ Pr . : - ci -
SPOROZOÁR , sporozoare , s . n . ( La pl . ) Clasă de protozoare caracterizată prin prezența stadiului de spor ^1 în faza lor de dezvoltare , care trăiesc ca paraziți intracelulari , producând boli grave la oameni și la animale ; ( și la sg . ) animal care aparține acestei clase . [ Pr . : - zo -
TRANSCENDÉNT , - Ă , transcendenți , - te , adj . 1. ( Fil . ) care se ridică dincolo de limita sau de nivelul unui domeniu dat ; care presupune un principiu exterior și superior oricărei clase de obiecte . 2. ( Mat . ) Care folosește calculul diferențial și
UNIÚNE , uniuni , s . f . 1. Legătură între două sau mai multe persoane , grupuri , societăți , clase etc . pentru apărarea unor interese , pentru revendicarea unor drepturi comune , pentru realizarea unor scopuri comune etc . 2. Nume generic pentru diverse organizații politice , economice , obștești etc . 3. Unire a unor provincii sau state într - un singur stat ; p . ext . stat astfel rezultat . [ Pr . : - ni - u - ]