Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CHIMIC
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 516 pentru CHIMIC.
... ATÓM , atomi , s . m . 1. Cea mai mică parte dintr - un element chimic care mai păstrează însușirile chimice ale elementului respectiv . 2. Corpuscul infinit de mic , indivizibil , considerat în trecut a fi ultimul element constitutiv al ...
BÁIE^2 , băi , s . f . ( Reg . ) Mină ^1 ( din care se extrag mineralele ) . [ Pr . : ba - ie ] BÁIE^1 , băi , s . f . I. 1. Scăldat , scaldă , îmbăiere . 2. Cadă , vas special de îmbăiat ; feredeu . 3. ( Urmat de determinări ) Expunere a corpului ( gol ) , în scop igienic sau curativ , la acțiunea vaporilor de apă , a soarelui , a aerului etc . 4. Recipient în care se pune un lichid , o soluție chimică etc . în vederea unor operații tehnice ; p . ext . lichidul , soluția chimică etc . în care se fac asemenea operații . II. ( La pl . ) Stațiune balneară . [ Pr . : ba -
... BROM s . n . Element chimic
CHIMIZÁ , chimizez , vb . I . Tranz . A folosi procedee chimice de prelucrare a materialelor în industrie și în agricultură , a prelucra prin procedee chimice . - După rus . himirirovat' . Cf . %
CORODÁ , corodez , vb . I . Tranz . 1. A roade , a degrada unele materiale , metale etc . în mod progresiv cu ajutorul agenților chimici . 2. A pregăti o formă de tipar prin gravare chimică cu ajutorul unei soluții corozive . 3. A decolora pe anumite porțiuni o țesătură vopsită în vederea obținerii unor
... COROZIÚNE , coroziuni , s . f . Proces chimic
... CURĂȚĂTORÍE , curățătorii , s . f . 1. Atelier în care se curăță ( chimic ) obiecte de îmbrăcăminte sau de uz casnic confecționate din țesături ; spălătorie chimică . 2. Atelier în care se efectuează curățarea pieselor turnate . [ Var . : curățitoríe s . f ...
ELEMÉNT , elemente , s . n . și ( rar ) elemenți , s . m . 1. Parte componentă a unui întreg ; parte care contribuie la formarea unui întreg . 2. Persoană care face parte dintr - o colectivitate . 3. ( În filozofia antică ) Fiecare dintre cele patru aspecte fundamentale ale materiei ( foc , apă , aer , pământ ) despre care se credea că stau la baza tuturor corpurilor și fenomenelor naturii . 4. Mediu în care trăiește o ființă . 5. ( Chim . ) Substanță care nu poate fi descompusă în alte substanțe mai simple prin mijloace fizice sau chimice obișnuite și care poate forma , prin combinare chimică , diverse substanțe compuse . 6. Pilă electrică ; fiecare celulă a unei pile electrice . 7. ( În legătură cu o disciplină oarecare ) Principiu de bază , noțiune
HIDROLÍZĂ , hidrolize , s . f . Reacție chimică între ionii unei sări și ionii apei , care formează un acid slab sau o bază slabă . 2. Reacție chimică între un compus organic și apă , produsă în prezența unui
INHIBITÓR , - OÁRE , inhibitori , - oare , adj . , s . m . 1. Adj . Care inhibă , inhibitiv . 2. S . m . Substanță chimică care , adăugat în proporții mici , poate încetini sau chiar împiedica anumite reacții
... LANTANÍDĂ , lantanide , s . f . ( La pl . ) Nume dat mai multor elemente chimice care fac parte din grupa pământurilor rare ; ( și la sg . ) element chimic