Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CĂRUȚĂ
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 46 pentru CĂRUȚĂ.
... CĂRUȚĂRÍE s . f . 1. Meșteșugul de a face căruțe . 2. Atelier unde se construiesc căruțe . 3. ( Colectiv ) Unelte de căruțaș . - Căruță
ȘLEAU ^3 , șleauri , s . n . Pădure cu arbori de specii diferite . ȘLEAU ^2 , șleauri , s . n . Fiecare dintre cele două curele groase , funii sau lanțuri care se prind de pieptul hamului și se leagă de crucea căruței sau a trăsurii trase de un animal ; trăgătoare , ștreang . ȘLEAU ^1 , șleauri , s . n . Drum de țară natural , neamenajat , bătătorit de
... CĂRUȚÁȘ , căruțași , s . m . Persoană care transportă cu căruța marfă sau persoane ; cărăuș , harabagiu , cărucer . - Căruță
... CĂRUCIOÁRĂ , cărucioare , s . f . Diminutiv al lui căruță . - Căruță
CHÍLNĂ , chilne , s . f . ( Pop . ) 1. Lădița trăsurii sau a căruței , de sub capra vizitiului . 2. Parte dinaintea sau dinapoia coșului căruței . [ Var . : chilínă , chélnă s .
... HARABÁ , harabale , s . f . ( Reg . ) Căruță mare folosită pentru transportul grânelor și al altor poveri ; p . ext . cantitatea care intră într - o astfel de căruță
ÎNCĂLȚÁ , încálț , vb . I . 1. Refl . A - și trage ghetele , a - și pune încălțămintea . 2. Tranz . A monta șine de fier pe obada roților unei căruțe , pe tălpile unei sănii etc . 3. Tranz . Fig . A înșela , a
... ÎNHĂMÁT^2 , - Ă , înhămați , - te , adj . 1. Cu hamurile puse ; prins la căruță
... ȘARABÁNĂ , șarabane , s . f . ( Reg . ) Căruță
... ȘIRÉGLĂ , șiregle , s . f . ( Reg . ) Codârlă ( la car sau la căruță