Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CĂPIȚA
Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru CĂPIȚA.
CĂPÍȚĂ , căpițe , s . f . 1. Grămadă conică de fân , p . ext . de plante de nutreț sau de cereale . 2. ( Rar ) Căpățână (
CĂPIȚÍ , căpițesc , vb . IV . Tranz . ( Rar ) A face căpițe . [ Var . : ( rar ) căpițá vb .
FÂNĂRÍE , fânării , s . f . ( Pop . ) 1. Fâneață . 2. Loc unde se fac clăile sau căpițele de fân . 3. Șură , magazie unde se păstrează fânul . - Fân + suf . -
HORÍȘTE , horiști , s . f . ( Reg . ) Rotocol mare de fân , adunat din poloage ^1 ori risipit din căpițe ca să se usuce ; horitură . - Horă + suf . -
HORITÚRĂ , horituri , s . f . ( Reg . ) Rotocol mare de fân , adunat din poloage ^1 ori risipit din căpițe ca să se usuce ; horiște . - Hori + suf . -
PREPELEÁC , prepeleci , s . m . 1. Par cu crăcane scurte , înfipt în pământ , în care se pun , la țară , oalele spălate ca să se scurgă sau de care se atârnă diferite obiecte . 2. Prăjină sau ansamblu de prăjini pe care se clădesc căpițele . 3. Scară rudimentară formată dintr - un stâlp prin care sunt petrecute cuie lungi de lemn , care servesc drept trepte . [ Var . : prepeleág s . m . ] - Et .
TÂRȘ , târși , s . m . 1. Copac pipernicit , nedezvoltat , uscat ; p . ext . pădure cu astfel de copaci , crescuți printre rădăcini și cioturi . 2. Cracă pe care se clădesc căpițele de fân , din care se fac îngrădituri primitive etc . [ Pl . și : ( n . ) târșuri ] - Et .