Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BOLTĂ

 Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 52 pentru BOLTĂ.

FIRMAMENT

... FIRMAMÉNT s . n . ( Livr . ) Boltă

 

IMPOSTĂ

... IMPÓSTĂ , imposte , s . f . Bloc de piatră care se află ieșit în afară față de nivelul zidăriei , servind de obicei ca sprijin pentru o boltă

 

INTRADOS

INTRADÓS , intradosuri , s . n . Fața interioară ( concavă ) a unei bolți , a unui arc , a unei construcții

 

LUNETĂ

LUNÉTĂ , lunete , s . f . 1. Instrument optic alcătuit din mai multe lentile ( și prisme ) dispuse într - un tub și servind , în astronomie , în topografie , în tehnica militară etc . la observarea obiectelor depărtate . 2. Dispozitiv de sprijinire a pieselor lungi și subțiri , în timpul prelucrării lor la strung . 3. Element arhitectonic de forma unei bolți semicilindrice , folosit de obicei pentru amplasarea unei deschideri sau pentru crearea unui efect

 

METEOR

METEÓR , meteori , s . m . 1. Fenomen atmosferic de natură apoasă , electrică sau optică . 2. Fenomen care constă în apariția , pe bolta cerească , a unui punct luminos ( reprezentând corpuscule cosmice pătrunse în atmosfera terestră ) care se mișcă cu mare viteză , lăsând uneori o dâră care se stinge după scurt timp ; stea căzătoare . [ Pr . : - te -

 

NADIR

NADÍR s . n . ( Astronom . ) Punct de pe bolta cerească , opus zenitului , situat la intersecția verticalei locului la care ne referim cu emisfera cerească

 

NEBULOZITATE

NEBULOZITÁTE , nebulozități , s . f . Gradul de acoperire cu nori a bolții cerului ; starea cerului acoperit de

 

OGIVĂ

OGÍVĂ , ogive , s . f . 1. Sistem de construcție caracteristic arhitecturii gotice , format din intersecția a două arcuri de cerc dispuse diagonal , care formează osatura unei bolți . 2. Partea anterioară a unui proiectil de artilerie , a unei bombe sau a unei rachete , având formă

 

OPOZIȚIE

OPOZÍȚIE , opoziții , s . f . I. 1. Raportul dintre două lucruri sau două situații opuse , contradictorii ; deosebire izbitoare , contrast . 2. Împotrivire , opunere , rezistență . 3. ( Fil . ) Noțiune a dialecticii desemnând un stadiu mai înalt de dezvoltare a contradicției decât deosebirea , stadiu în care obiectul unitar de dedublează în contrarii ce se exclud . 4. Poziție a două corpuri cerești care , privite de pe pământ , se găsesc pe bolta cerească diametral opuse . 5. ( Jur . ) Manifestare de voință destinată să împiedice îndeplinirea unui act juridic sau să impună anumite condiții acestei îndepliniri . 6. ( Lingv . ) Diferență , de obicei fonetică , cu sau fără valoare funcțională , între două unități lingvistice . II. ( În țările cu regim parlamentar ) Totalitatea persoanelor care fac parte dintr - un grup politic potrivnic partidului aflat la putere ; politica pe care o duce acest grup față de partidul la putere . [ Var . : ( înv . ) opozițiúne s .

 

ORIZONT

ORIZÓNT , orizonturi , s . n . 1. Linie care reprezintă intersecția aparentă a suprafeței Pământului cu bolta cerească ; parte a cerului sau a Pământului pe care o mărginește această linie ; limită până la care ajunge vederea noastră ; zare . 2. ( Geol . ) Strat distinct din formația unui sol , care prezintă caracteristicile condițiilor climatologice în care s - a format acel sol . 3. ( În artele plastice și în teatru ) Fundal . [ Var . : ( înv . ) orizón , orizónte s .

 

PALAT

... locuință unei personalități etc . ; p . gener . clădire mare luxoasă . [ Pl . și : ( pop . ) palaturi ] PALÁT^1 s . n . Peretele superior al cavității bucale , în formă de boltă

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>