Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AVUT

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 1325 pentru AVUT.

AMĂNUNȚIRE

AMĂNUNȚÍRE , amănunțiri , s . f . ( Rar ) Acțiunea de a amănunți . - V.

 

AMĂNUNȚIT

AMĂNUNȚÍT^2 , - Ă , amărunțiți , - te , adj . Care cuprinde multe amănunte ; detaliat ; ( înv . ) amănunt . V. amănunți . AMĂNUNȚÍT^1 s . n . Faptul de a amănunți . - V.

 

AMĂRÎ

AMĂRÎ , amărăsc , vb . IV . Refl și tranz . A căpăta sau face să capete gust amar . 2. Fig . A ( se ) întrista , a ( se ) supăra , a ( se )

 

AMĂRĂCIUNE

AMĂRĂCIÚNE , amărăciuni , s . f . 1. Mâhnire , tristețe ; amărâre . 2. ( Rar ) Amăreală ( 1 ) . - Amar + suf . -

 

AMĂRUNȚELUL

AMĂRUNȚÉLUL s . n . art . ( Reg . ; în loc . adv . ) De - amărunțelul = cu minuțiozitate , cu atenție , în amănunt . - Amănunt + suf . -

 

AMĂRĂLUȚĂ

AMĂRĂLÚȚĂ , amărăluțe s . f . Mică plantă erbacee cu frunzele ascuțite și cu flori mici , galbene - aurii , care conțin un suc amar cu proprietăți tonice ( Cicendia filiformis ) . - Amăreală + suf . -

 

AMĂRĂTĂCIUNE

AMĂRĂTĂCIÚNE s . f . Plantă erbacee cu tulpină înaltă și cu flori galbene ( Senecio sarracenicus - Amărât + suf . -

 

AMĂRUȚĂ

AMĂRÚȚĂ , amăruțe , s . f . Plantă erbacee cu tulpina dreaptă , frunzele acoperite cu peri aspri și flori galbene , dispuse în capitule ( Pieris hieracioides ) - Amar + suf . -

 

ȚINE

... mai mult timp într - un anumit loc . 8. Refl . A sta într - o anumită poziție , a lua sau a avea o anumită atitudine sau ținută . Se ținea drept . 9. Refl . ( Pop . , determinat prin " mândru " , " mare " , " tare " sau un echivalent al acestora ) A fi ... 1. Tranz . A păstra un lucru într - un anumit loc ( pentru a - l pune la adăpost sau a - l avea la îndemână în caz de trebuință ) . 2. Tranz . A nu lăsa ca ceva să dispară , să se distrugă , să se altereze etc . ; a ... se afla sau a face să se afle în deplină sănătate și putere . V. Tranz . 1. A ocupa , a avea ( un loc ) . 2. A stăpâni ( un loc ) . 3. A avea ( pe cineva ) în serviciul său . 4. A avea sub conducerea , direcția sau administrația sa ; a fi însărcinat cu o funcție ( și a o exercita ) . 5. A poseda ... animale și a le crește ( pentru folosul pe care - l dau ) . 6. A ...

 

PURTA

... un anumit loc ; a conduce ( îndrumând , călăuzind , dirijând ) ; a însoți . 3. Tranz . A - și duce sarcina , a avea făt în pântece . 4. Refl . ( Reg . ) A umbla ( de colo până colo ) , a circula , a merge . 5. Tranz . A ... parte a corpului ; a umbla sau a - și ține corpul într - o anumită poziție . 6. Tranz . A avea , a poseda , a deține ; a conține , a ascunde . 7. Tranz . A avea , a moșteni sau a transmite un nume . 8. Tranz . A avea , a ține asupra sa ( pentru a se folosi la nevoie ) . 9. Tranz . A pune pe sine un obiect de ... un post , un titlu . 12. Tranz . A întreține , a duce , a susține . 13. Tranz . ( Despre obiecte ) A avea

 

PUTEA

... PUTEÁ , pot , vb . II . Tranz . 1. A fi în stare , a avea puterea , a se simți capabil de a înfăptui un lucru . 2. A avea posibilitatea , mijloacele , condițiile necesare sau ocazia de a înfăptui , de a face ceva , a - i fi ceva cu putință ... exista posibilitatea sau probabilitatea , a fi posibil , a fi cu putință ca un lucru să se întâmple . 4. A avea voia , dreptul de a face ceva . 5. A avea motive , a avea justificare , a fi îndreptățit să facă , să spună , să creadă ceva . 6. A fi indicat , nimerit , potrivit , a fi ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>