Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ATMOSFERIC

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 57 pentru ATMOSFERIC.

DEPRESURIZA

DEPRESURIZÁ , pers . 3 depresurizează , vb . I. Refl . ( Despre presiunea atmosferică ) A scădea , a

 

DEPRESURIZAT

DEPRESURIZÁT , - Ă , depresurizați , - te , adj . ( Despre presiunea atmosferică ) Care a slăbit , a scăzut . - V.

 

ELECTROPATOLOGIE

ELECTROPATOLOGÍE s . f . ( Med . ) Studiu al leziunilor și bolilor provocate de electricitatea industrială și de cea

 

EXOSFERĂ

... EXOSFÉRĂ , exosfere , s . f . Strat atmosferic

 

FRONTOLIZĂ

FRONTOLÍZĂ , frontolize , s . f . ( Met . ) Proces de destrămare a fronturilor

 

FRUMOS

FRUMÓS , - OÁSĂ , frumoși , - oase , adj . , adv . , s . n . I. Adj . 1. ( Adesea substantivat ; despre ființe și părți ale lor , despre lucruri din natură , obiecte , opere de artă etc . ) Care place pentru armonia liniilor , mișcărilor , culorilor etc . ; care are valoare estetică ; estetic . 2. Care place , care trezește admirația din punct de vedere moral . 3. ( Despre timp ) Senin , calm ( din punctul de vedere al stării atmosferice ) . 4. ( Despre lucruri sau fapte ) Important , considerabil , remarcabil . II. Adv . 1. În mod plăcut , armonios , estetic . 2. Potrivit , bine ; așa cum se cuvine . III. S . n . Categorie fundamentală a esteticii prin care se reflectă însușirea omului de a simți emoție în fața operelor de artă , a fenomenelor și a obiectelor naturii etc . și care are ca izvor obiectiv dispoziția simetrică a părților obiectelor , îmbinarea specifică a culorilor , armonia sunetelor

 

FULGER

... FÚLGER , fulgere , s . n . 1. Fenomen atmosferic

 

GER

GER , geruri , s . n . Temperatură atmosferică foarte scăzută ( specifică perioadei din toiul iernii ) ; frig foarte

 

GRINDINĂ

GRÍNDINĂ , grindine ( grindini ) , s . f . Precipitație atmosferică alcătuită din particule de gheață având forma unor pietricele ;

 

HALO

HALÓ , halouri , s . n . 1. Cerc luminos , colorat , care apare în anumite condiții atmosferice în jurul soarelui sau al lunii și care se datorește reflexiei și refracției luminii în cristalele de gheață aflate în atmosferă la mari înălțimi ; cearcăn ( 2 ) . 2. Zonă luminoasă care încercuiește imaginea fotografică a unui punct

 

HIGROMETRIE

... HIGROMETRÍE s . f . Ramură a meteorologiei care se ocupă cu descrierea metodelor și a aparatelor utilizate în determinarea umidității aerului atmosferic

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>