Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ARMATĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 64 pentru ARMATĂ.

MILITAR

MILITÁR , - Ă , militari , - e , s . m . și f . , adj . l . S . m . și f . Persoană care face parte din cadrele armatei sau care își face stagiul militar ; ostaș , oștean . 2. Adj . Care aparține armatei sau militarilor ( 1 ) , privitor la armată sau la militari , specific armatei sau militarilor ; făcut după principii proprii armatei ; milităresc ,

 

CENTURIE

CENTÚRIE , centurii , s . f . 1. ( În armata romană ) Subdiviziune tactică cuprinzând o sută de ostași ; ( în vechea organizare a armatei române ) subîmpărțire a cetei . 2. ( În vechea Romă ) Diviziune politică și administrativă formată dintr - o sută de

 

ÎNROLA

ÎNROLÁ , înrolez , vb . I . Refl . și tranz . A ( se ) înscrie în rândurile armatei ; p . ext . a ( se ) înscrie într - o organizație , într - un partid ; a ( se )

 

ACTIVA

ACTIVÁ , activez vb . I . 1. Intranz . A desfășura o activitate susținută . 2. Tranz . A intensifica , a înviora o activitate , un proces etc . 3. Refl . A intra în cadrele active ale

 

ADMINISTRAȚIE

ADMINISTRÁȚIE , administrații , s . f . 1. Totalitatea organelor administrative ale unui stat ; secție a unei instituții însărcinată cu administrarea acelei instituții . 2. Parte a armatei care se ocupă cu organizarea , întreținerea , completarea și mobilizarea forțelor armate , precum și cu probleme privitoare la ordinea interioară a

 

AGĂ

ÁGĂ , agi s . m . ( Înv . ) 1. Ofițer ( comandant ) din armata otomană . 2. Titlu dat comandantului pedeștrilor însărcinați cu paza orașului de reședință , iar ulterior șefului agiei . 3. Persoană care avea titlul de agă ( 1 , 2 ) . [ Var . : agá , agale s .

 

AMIRAL

AMIRÁL , amirali , s . m . I. Cel mai mare grad în marina militară , corespunzător gradului de general - colonel din armata terestră ; persoană care poartă acest grad . II. Fluture de zi , mare , foarte frumos colorat , ale cărui larve trăiesc pe urzici ( Vanessa

 

ARHISTRATEG

ARHISTRATÉG , arhistrategi , s . m . Comandant suprem al armatei la Grecia antică . - După fr . archistrat�

 

ARIERGARDĂ

ARIERGÁRDĂ , ariergărzi , s . f . Parte a armatei care se află în urma forțelor principale , pentru a le asigura securitatea . [ Pr . : - ri -

 

ARTILERIE

ARTILÉRIE , artilerii , s . f . Ansamblu de arme de foc ( cu accesorii ) care servesc la aruncarea de proiectile grele la distanță ; parte a armatei care mânuiește acest

 

   Următoarele >>>