Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ARHITECTURĂ
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 47 pentru ARHITECTURĂ.
... zid de sprijin pentru scurgerea apelor colectate în spatele acestuia . 2. Deschizătură înaltă și îngustă pentru aerisire și lumină , făcută în zidul unei clădiri cu arhitectură
BOLD , bolduri , s . n . ( Reg . ) 1. Ac cu măciulie , ac cu gămălie . 2. Băț ascuțit cu care se îndeamnă vitele . 3. ( Înv . ) Imbold . 4. ( Reg . ) Element de construcție în arhitectura populară , în formă de stâlp sculptat , cu vârf
CAMPANÍLĂ , campanile , s . f . 1. Clopotniță în formă de turn înalt , construită lângă o biserică sau chiar deasupra ei ( caracteristică arhitecturii italiene din sec . XI - XVI ) . 2. Turnuleț situat în partea superioară a unui edificiu , în care se află un clopot , un orologiu
CASTÉL , castele , s . n . 1. Clădire mare , medievală , prevăzută cu turnuri și cu creneluri , înconjurată de ziduri și de șanțuri , care servea ca locuință seniorilor feudali ; ( astăzi ) casă mare care imită arhitectura medievală . 2. ( În sintagma ) Castel de apă = construcție specială ( în formă de turn ) care servește ca rezervor de apă . 3. Fiecare dintre construcțiile situate deasupra punții superioare a unei
CROȘÉTĂ , croșete , s . f . 1. Ac lung de metal , de os , de material plastic etc . cu vârful îndoit ca un cârlig , utilizat la mașinile de tricotat sau pentru croșetat , împletit etc . 2. Unealtă alcătuită dintr - o tijă prevăzută cu o lamă , cu ajutorul căreia se îndepărtează pământul rămas într - o formă de turnătorie . 3. Piesă de oțel de forma unui cui , cu un cap lățit prevăzut cu găuri , utilizat la solidarizarea îmbinărilor din lemn . 4. Paranteză dreaptă . 5. ( În arhitectura gotică , în forma croșet ) Ornament sculptat în formă de frunză cu vârful curbat . [ Var . : croșét s .
... croieli , s . f . 1. Felul cum este croită o haină ; tăietură , croi ^1 . 2. Fig . Fel de a fi ; caracter . 3. ( Înv . ) Plan , arhitectură
ECHÍSTICĂ s . f . Disciplină care studiază sistematizarea și arhitectura așezărilor rurale și urbane în perspectivă
FLEURÓN , fleuroni , s . m . Ornament sculptat , în formă de floare sau de frunză stilizată , folosit mai ales în arhitectura gotică . [ Pr . : fle -
FRÍZĂ^2 , frize , s . f . Rasă de oi de culoare albă , cu coada scurtă , crescută pentru producția de lapte . FRÍZĂ^1 , frize , s . f . 1. ( În arhitectura clasică ) Parte componentă a antablamentului , cuprinsă între arhitravă și cornișă , de obicei împodobită cu picturi , basoreliefuri , caneluri etc . 2. Piesă îngustă de cherestea , folosită la fabricarea lamelor de parchet , a chenarelor de uși , a lambriurilor . 3. Ramă masivă de lemn în care se prind tăbliile unei uși . [ Var . : friz s .
... FRONTÓN , frontoane , s . n . 1. Element de formă triunghiulară , mărginit de o cornișă , care încoronează fațada unui edificiu 2. Element de arhitectură
FUNCȚIONALÍSM s . n . Curent în arhitectura secolului al XX - lea , care are în vedere în primul rând necesitatea corespondenței dintre formă și funcție , astfel încât aceasta din urmă să fie determinantă . [ Pr . : - ți -