Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ACUZAT
Rezultatele 31 - 34 din aproximativ 34 pentru ACUZAT.
SÍNE pron . refl . ( Forma accentuată de acuz . pers . 3 pentru toate genurile și numerele ; uneori întărit prin " însuși " ) 1. ( Precedat de prep . " pe " sau înv . " pre " , având funcție de complement direct al unui verb reflexiv ) Numai pe sine nu se vede . 2. ( Precedat de prepoziții , are funcție de atribut , de complement indirect sau de complement circumstanțial ) Păstrează totul pentru sine
... taxe , unei impuneri ; a fixa o sumă determinată ( ca taxă , impozit , preț ) . 2. A califica pe cineva drept . . . , a acuza
TU pron . pers . 2 sg . 1. ( Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul ; cu funcție de subiect ) Tu râzi . 2. ( La dativ , în formele ție , îți , ți , - ți , ți - ) Nu ți - l dau . 3. ( La acuzativ , în formele te , - te , te - ) Am de gând să te mărit . 4. ( La vocativ ) Tu , cel care privești încoace ! 5. ( Urmat de " unul " , " una " , la diferite cazuri , exprimă ideea de izolare ) Tu unul nu știi . [ Dat . ție , îți , ți , - ți , ți - ; acuz . tine , te , - te ,
VERDÍCT , verdicte , s . n . 1. ( În organizarea judecătorească a unor state ) Răspuns dat de jurați în legătură cu vinovăția sau nevinovăția unui acuzat și pe baza căruia se pronunță sentința ; p . ext . sentința unei curți cu jurați ; p . gener . sentință judecătorească . 2. Fig . Hotărâre , opinie definitivă , care nu admite