Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNSOȚI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 211 pentru ÎNSOȚI.

ESCORTĂ

ESCÓRTĂ , escorte , s . f . 1. Pază alcătuită din oameni înarmați care însoțesc pe deținuți pentru a - i împiedica să fugă ; oamenii care alcătuiesc această pază . 2. Grup de oameni care însoțesc pe înalții demnitari pentru a - i păzi sau pentru a le fi de folos . 3. Grup de nave sau de avioane militare care însoțesc ( în timp de pace ) o navă sau un avion în care călătoresc persoane oficiale importante sau ( în timp de război ) vapoarele , avioanele etc . de transport sau de comerț ( pentru a le apăra contra atacurilor

 

ESCORTA

... ESCORTÁ , escortez , vb . I . Tranz . 1. A însoți un deținut pentru a - l împiedica să fugă . 2. A însoți o persoană care deține un post înalt pentru a o păzi sau pentru a - i fi de folos . 3. ( Despre nave ...

 

ÎNSOȚIRE

... ÎNSOȚÍRE , însoțiri , s . f . 1. Acțiunea de a ( se ) însoți

 

ÎNTOVĂRĂȘI

... ÎNTOVĂRĂȘÍ , întovărășesc , vb . IV . 1. Tranz . A însoți , a acompania pe cineva pe un drum , într - o călătorie etc . 2. Refl . recipr . A se împrieteni . 3. Refl . recipr . A ...

 

DESTUL

DESTÚL , - Ă , destui , - le , adj . , adv . 1. Adj . , adv . ( Care este ) în cantitate suficientă , atât cât trebuie . 2. Adj . , adv . ( Care este ) în cantitate sau în număr mare ; mult . 3. Adj . , adv . ( Care este ) mai mult decât trebuie , prea mult . 4. Adv . ( Urmat de un adjectiv sau de un adverb de care se leagă prin prep . " de " ) a ) ( Exprimă ideea de diminuare a calității pozitive indicate de adjectivul sau adverbul pe care - l însoțește ) Aproape . . . , suficient de . . . , relativ . . . S - au înțeles destul de bine . b ) ( Exprimă ideea de sporire a calității negative indicate de adjectivul sau adverbul pe care - l însoțește ) . Destul de puțin . Destul de rău . - De ^4 +

 

EI

EI interj . Exclamație care : a ) introduce , însoțește , întărește sau exprimă o întrebare ; b ) exprimă sau însoțește și întărește un îndemn , o mustrare , o poruncă ; c ) exprimă mirarea ; d ) arată trecerea dela o idee la alta . -

 

FURTUNĂ

FURTÚNĂ , furtuni , s . f . 1. Vânt puternic însoțit de averse de ploaie , de grindină și de descărcări electrice ; vijelie . 2. ( În sintagma ) Furtună solară = accentuare bruscă a activității solare , însoțită de intensificarea emisiei corpusculare și a celei electromagnetice . 3. Fig . Zbucium , tulburare sufletească . 4. Fig . Revoltă ,

 

NEARTICULAT

NEARTICULÁT , - Ă , nearticulați , - te , adj . 1. ( Fon . ; despre sunete ) Care nu este articulat ; ( despre cuvinte ) pronunțat neclar , îngăimat . 2. ( Gram . ) Care nu este însoțit de articol ( hotărât ) ; în care cuvintele nu sunt însoțite de articol ( hotărât ) . 3. ( Fiziol . ) Care nu este format din articulații , care nu are articulații . [ Pr . : ne - ar - ] - Ne - +

 

PETRECE

... epuiza ; a dispărea . 5. Tranz . ( Reg . ) A vinde , a desface mărfuri , produse etc . II. Tranz . 1. A însoți , a conduce pe cineva la plecare o bucată de drum ; p . ext . a însoți , a întovărăși pe cineva pe un drum , într - o călătorie , într - o acțiune . 2. ( Pop . ) A străbate , a cutreiera ...

 

U

U ^2 interj . ( Adesea prelungit sau repetat ) 1. Exclamație care exprimă surpriza , indignarea , regretul sau care constituie o avertizare ( asupra unui pericol ) . 2. ( Însoțit de " iu " ) Strigăt ( de voie bună ) care însoțește chiuiturile . 3. Cuvânt care imită urletul unor animale ( mai ales al lupului ) . - Onomatopee . U ^1 s . m . invar . A douăzeci și șasea literă a alfabetului limbii române ; sunet notat cu această literă ( vocală închisă ^2 ( 8 ) , rotunjită ( 2 ) , din seria

 

   Următoarele >>>