Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNFURIA
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentru ÎNFURIA.
... ÎNFURIÁT , - Ă , înfuriați , - te , adj . Cuprins de furie ; furios , mânios . [ Pr . : - ri - at ] - V. înfuria
... ÎNFURIÉRE s . f . ( Înv . ) Acțiunea de a ( se ) înfuria ; furie , mânie . [ Pr . : - ri - e - ] - V. înfuria
... dârz , a persista sau a determina pe cineva să persiste în ceva ; a ( se ) înverșuna , a ( se ) înfuria
... ÎNDRĂCÍ , îndrăcesc , vb . IV . Refl . și tranz . A ( se ) înfuria
ÎNTĂRÂTÁT , - Ă , întărâtați , - te , adj . Iritat , surescitat , agitat ; înfuriat . [ Var . : întărtát , - ă adj . ] - V.
... intra în vrajbă cu cineva , a se dușmăni cu cineva , a se învrăjmăși . 2. Tranz . și refl . A ( se ) înfuria
ÎNVRĂJBÍT , - Ă , învrăjbiți , - te , adj . Care este în vrajbă , certat cu cineva ; înfuriat , mâniat , întărâtat . - V.
COLÉRIC , - Ă , colerici , - ce , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care se înfurie ușor , care are izbucniri de
... sau a - și pierde calmul , a - și ieși sau a scoate pe cineva din fire ; a ( se ) înfuria
IRASCÍBIL , - Ă , irascibili , - e , adj . Care se supără , se înfurie ușor , iute la mânie ;
... IRITÁ , irít , vb . I . Tranz . și refl . 1. A ( se ) enerva , a ( se ) înfuria