Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNCUVIINȚAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru ÎNCUVIINȚAT.

ÎNCUVIINȚARE

... ÎNCUVIINȚÁRE , încuviințări , s . f . Acțiunea de a încuviința și rezultatul ei ; aprobare , consimțământ , asentiment . - V. încuviința

 

ÎNCUVIINȚA

ÎNCUVIINȚÁ , încuviințez , vb . I . Intranz . A fi de

 

ÎNGĂDUI

... ÎNGĂDUÍ , îng ? dui , vb . IV . 1. Tranz . A da voie , a permite , a admite , a încuviința , a tolera ceva ; a da cuiva permisiunea , a - l lăsa să . . . 2. Tranz . și intranz . ( Pop . ) A avea ...

 

ACCEPTA

... A fi de acord cu . . . ; a primi , a consimți să . . . ; a admite , a aproba , a încuviința

 

APROBA

... APROBÁ , aprób , vb . I . Tranz . A încuviința o acțiune , o părere , o propunere etc . a cuiva , a fi de aceeași părere cu cineva ; a rezolva în ...

 

CONCEDE

... CONCÉDE , concéd , vb . III . Tranz . ( Livr . ) A îngădui , a încuviința

 

CONSIMȚI

... IV . Tranz . și intranz . A fi de acord cu ceva , a - și da consimțământul ; a aproba , a încuviința

 

LICIT

LICÍT , - Ă , liciți , - te , adj . Care este îngăduit , încuviințat de lege ;

 

PERMITE

... voie ca un lucru să se facă sau să se producă într - un anumit fel ( și a nu - l împiedica ) ; a încuviința , a îngădui . 2. ( Cu complementul persoanei în dativ ) A - și lua libertatea de a face ceva ; a - și ...

 

SANCȚIONA

... a întări o lege , o dispoziție , un act printr - o semnătură autorizată , pentru a - i da valabilitate ; p . gener . a încuviința