Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎMPOTRIVIRE
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentru ÎMPOTRIVIRE.
... corpuri , în momentul în care ultimul exercită asupra primului o forță ( sau un cuplu de forțe ) care se consideră ca acțiune . II. ( În forma reacțiune ) Împotrivire politică și economică a claselor în declin față de orice manifestare a progresului social ; p . ext . totalitatea celor care susțin această ...
... ÎMPONCIȘÁRE , împoncișări , s . f . ( Înv . ) Acțiunea de a ( se ) împoncișa și rezultatul ei ; conflict ; împotrivire
... ÎMPOTRIVEÁLĂ , împotriveli , s . f . ( Rar ) Faptul de a se împotrivi ; împotrivire
... CERBÍCE s . f . 1. Ceafă , grumaz . 2. Fig . Mândrie ; împotrivire
... CONTRARIÁT , - Ă , contrariați , - te , adj . Surprins în mod neplăcut de o împotrivire
... CONTRARIETÁTE s . f . 1. Stare de surprindere neplăcută , provocată de o împotrivire , de o contrazicere . 2. Raport logic între două noțiuni sau judecăți care se exclud reciproc , dar care pot fi înlăturate ambele în favoarea unei a ...
... OPOZÍȚIE , opoziții , s . f . I. 1. Raportul dintre două lucruri sau două situații opuse , contradictorii ; deosebire izbitoare , contrast . 2. Împotrivire , opunere , rezistență . 3. ( Fil . ) Noțiune a dialecticii desemnând un stadiu mai înalt de dezvoltare a contradicției decât deosebirea , stadiu în care ...
... OPÚNE , opún , vb . III . 1. Tranz . A pune în fața cuiva sau a ceva , ca împotrivire , un lucru , un argument etc . 2. Tranz . A pune față în față două sau mai multe ființe sau lucruri pentru a scoate ...
... OPÚNERE , opuneri , s . f . Acțiunea de a ( se ) opune și rezultatul ei ; punere față în față ; împotrivire
... PROTESTÁ , protestez , vb . I . 1. Intranz . A manifesta o împotrivire energică și fățișă față de ceva , a - și exprima dezaprobarea împotriva unui fapt , a unei hotărâri , a unei măsuri ...