Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎMPOPOȚONAT

 Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru ÎMPOPOȚONAT.

ÎMPOPOȚONARE

... ÎMPOPOȚONÁRE s . f . Acțiunea de a ( se ) împopoțona și rezultatul ei ; înzorzonare . - V. împopoțona

 

ÎMPOPOȚA

... ÎMPOPOȚÁ , împopoțez , vb . I . Refl . și tranz . ( Reg . ) A ( se ) împopoțona

 

ÎMPOPOȚONA

ÎMPOPOȚONÁ , împopoțonez , vb . I . Refl . și tranz . A ( se ) găti cu ( prea ) multe podoabe ( de prost gust ) ; a ( se ) înzorzona , a ( se ) împopoța , a ( se ) înțoțona . - Et .

 

ÎNȚOȚONA

... ÎNȚOȚONÁ , înțoțonez , vb . I . Tranz . și refl . ( Rar ) A ( se ) împopoțona

 

ÎNȚOȚONAT

ÎNȚOȚONÁT , - Ă , înțoțonați , - te , adj . ( Rar ) împopoțonat . [ Var . : înțoponát , - ă adj . ] - V.

 

ÎNZORZONA

... vb . I . Refl . și tranz . A ( se ) împodobi peste măsură și fără gust , a ( - și ) pune zorzoane ; a ( se ) împopoțona

 

ÎNZORZONAT

ÎNZORZONÁT , - Ă , înzorzonați , - te , adj . Împodobit peste măsură și fără gust ; împopoțonat . - V.

 

MOȚA

... refl . A ( - și ) aranja moțul ^1 ( 1 ) ; p . ext . a ( se ) găti , a ( se ) împodobi ; a se împopoțona