Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru < CHINUIT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 54 pentru < CHINUIT.

CHINUIT

CHINUÍT , - Ă , chinuiți , - te , adj . 1. Plin de chinuri , de suferințe . Viață chinuită . 2. ( Despre o operă artistică , un text etc . ) Care este făcut cu multă trudă ( și nu prea

 

CHINUI

CHINUÍ , chinuiesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A produce sau a îndura suferințe fizice sau morale intense . 2. Refl . A se strădui , a face eforturi pentru a realiza ceva . [ Prez . ind . și : chínui ] - Chin + suf . -

 

CHINUIRE

... CHINUÍRE , chinuiri , s . f . Faptul de a ( se ) chinui ; chinuială . - V. chinui

 

CHINUITOR

... CHINUITÓR , - OÁRE , chinuitori , - oare , adj . Care chinuiește . [ Pr . : - nu - i - ] - Chinui

 

APĂSĂTOR

APĂSĂTÓR , - OÁRE , apăsători , - oare , adj . , s . n . 1. Adj . Care asuprește , oprimă . Care copleșește , chinuiește . 2. S . n . ( Tehn . ) Călcător ( III 1 ) . - Apăsa + suf . -

 

APĂSA

... corp ; a presa . 2. Tranz . Fig . A asupri , a oprima ; a face să sufere , a chinui

 

APUCAT

APUCÁT^1 s . n . Faptul de a ( se ) apuca . - V. apuca . APUCÁT^2 , - Ă , apucați , - te , adj . ( În superstiții ; adesea substantivat ) ( Om ) chinuit de diavol ; p . ext . ( persoană ) care se enervează repede , care se manifestă cu violență . V.

 

ASUPRIT

ASUPRÍT , - Ă , asupriți , - te , adj . , s . m . și f . ( Om ) prigonit , oprimat , împilat ; ( impr . ) ( om ) chinuit . - V.

 

BÂNTUI

... și cu violență ( o regiune , recolta , livezile , satele etc . ) , producând pagube . A cutreiera . 2. Tranz . ( Înv . ) A împila , a chinui

 

CĂ

CĂ conj . 1. Introduce propoziții subordonate : a ) completive ; Am spus că nu pot veni ; b ) subiective : Așa - i c - a venit și rândul meu ? ; c ) atributive : Gândul că nu pot pleca mă chinuie ; d ) ( cauzale ) căci , fiindcă . Hai acasă că - i târziu ; e ) ( consecutive ) încât , de . E atât de slab , că - l bate vântul ; f ) ( concesive ) deși , cu toate că , măcar că . Și omul , că - i om , și nu poate să înțeleagă ; g ) ( temporale ) după ce , când . Acum că ne - am odihnit , pot să - ți povestesc întâmplarea . 2. ( Pop . ) Și . Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala , că tot se isprăvește . 3. ( În expr . ) Nici că = nu . ( Adversativ ) Numai că = dar , însă . 4. Într - adevăr , așa e . Că bine zici d - ta . 5. De ce ( nu ) ! cum ( nu ) ! Că nu mai vine odată . 6. Doar . Da cum nu ! Că nu mi - oi feșteli eu obrazul ! 7. ( În formarea unor loc . ) Cum că , după ce că , măcar că

 

CĂZNI

... IV . 1. Refl . A se strădui din greu , a depune multă trudă . 2. Tranz . A tortura , a chinui

 

   Următoarele >>>