Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru 2
Rezultatele 9961 - 9970 din aproximativ 14398 pentru 2.
... OSTENITÓR , - OÁRE , ostenitori , - oare , adj . ( Înv . și pop . ) 1. Obositor , istovitor ; p . ext . greu , dificil . 2
... OSTEOCLAZÍE , osteoclazii , s . f . 1. Operație chirurgicală care necesită sfărâmarea anumitor oase . 2
... OSTEOGENÉZĂ s . f . 1. ( Biol . ) Parte a embriologiei care studiază formarea țesutului osos . 2
... ÓSTIE^3 , ostii , s . f . ( Anat . ) Orificiu situat între auriculele și ventriculele inimii , precum și între acestea și arterele mari ale corpului . ÓSTIE^2 , ostii , s . f . Pâine nedospită ( azimă ) care servește la cuminecătură în cultul catolic și în cel luteran . ÓSTIE^1 , ostii , s . f . Unealtă de pescuit ...
... OSTILITÁTE , ostilități , s . f . 1. Atitudine dușmănoasă , plină de ură ; dușmănie , vrăjmășie . 2
... ostoiesc , vb . IV . ( Înv . și pop . ) 1. Refl . și tranz . A ( se ) potoli , a ( se ) domoli , a ( se ) calma . 2
... Formă de judecată a adunării poporului , în vechea Atena , prin care un cetățean , considerat primejdios pentru libertatea și securitatea regimului , era exilat temporar . 2
... Ă , ostrogoți , - te , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care făcea parte din triburile germanice medievale ale goților de est . 2
... OSTROGÓTIC , - Ă , ostrogotici , - ce , adj . Ostrogot ( 2
... OSTRÓV , ostroave , s . n . 1. Insulă mai mare . 2
... OSUÁR , osuare , s . n . 1. Loc sau construcție în care sunt depuse osemintele rezultate din deshumări . 2. Monument funerar comemorativ , într - un cimitir sau într - un loc istoric , în care se păstrează osemintele ostașilor căzuți într - o bătălie . [ Pr . : - su - ar . - Var ...