Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ERA

 Rezultatele 991 - 1000 din aproximativ 5852 pentru ERA.

ABORDABIL

... ABORDÁBIL , - Ă , abordabili , - e , adj . Care poate fi

 

ABREVIAT

ABREVIÁT , - Ă , abreviați , - te , adj . ( Despre cuvinte , titluri etc . ) Care a fost prescurtat . [ Pr . : - vi - at ] - V.

 

ABSENȚĂ

... ABSÉNȚĂ , absențe , s . f . 1. Lipsă a unei ființe sau a unui obiect din locul unde ar fi trebuit să se afle . 2. Pierdere bruscă și de scurtă durată a cunoștinței ; leșin . 3. Lipsă de atenție , distracție , indiferență a cuiva ...

 

ABSENT

ABSÉNT , - Ă , absenți , - te , adj . 1. Care nu e de față , care lipsește . 2. Fig . Care nu este atent la ce se petrece în jurul lui ;

 

ABSTRACȚIONISM

ABSTRACȚIONÍSM s . n . Curent în artele plastice europene , a cărui trăsătură o constituie încercarea de a elimina din reprezentarea operei de artă orice referire la realitățile exterioare , ideile și sentimentele fiind relatate prin pete de culoare sau prin figuri geometrice ; artă abstractă . [ Pr . : - ți -

 

ABSTRACT

ABSTRÁCT , - Ă , abstracți , - te , adj . , s . n . 1. Adj . Care rezultă din separarea și generalizarea însușirilor caracteristice ale unui grup de obiecte sau de fenomene ; care este considerat independent , detașat de obiecte , de fenomene sau de relațiile în care există în realitate . 2. Adj . Conceput în mod prea general , prea teoretic ; p . ext . greu de înțeles din cauza lipsei de ilustrări concrete . 3. S . n . , adj . ( Cuvânt ) care are sens abstract (

 

ABSURD

ABSÚRD , - Ă , absurzi , - de , adj . , s . n . 1. Adj . Care contrazice gândirea logică , care nesocotește legile naturii și ale societății , contrar bunului - simț ; ilogic . 2. S . n . Ceea ce este absurd (

 

ABSURDITATE

ABSURDITÁTE , absurdități , s . f . Caracterul a ceea ce este absurd ( 1 ) ; lucru , idee , concepție absurdă ; prostie ,

 

ABUNDA

... ABUNDÁ , pers . 3 abúndă , vb . I. Intranz . 1. A fi , a se găsi din belșug , în mare cantitate ; a prisosi . 2. A avea , a conține ; a ...

 

ABUNDENT

ABUNDÉNT , - Ă , abundenți , - te , adj . Care este în cantitate mare , care abundă ; bogat ,

 

ACAJU

ACAJÚ s . m . invar . , adj . invar . 1. S . m . invar . Arbore din regiunea tropicală a Americii , al cărui lemn , de culoare roșiatică , este întrebuințat la confecționarea mobilelor de lux ; mahon ( Swietinia mahagoni ) . 2. Adj . invar . Maro - roșcat , de culoarea lemnului de acaju (

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>