Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru 2

 Rezultatele 9811 - 9820 din aproximativ 14398 pentru 2.

OLOINIȚĂ

... OLÓINIȚĂ , oloinițe , s . f . ( Reg . ) Presă primitivă de ulei . - Oloi ^2

 

OLOIOS

... OLOIÓS , - OÁSĂ , oloioși , - oase , adj . ( Reg . ) Uleios . - Oloi ^2

 

OLTEAN

... 1. Persoană care face parte din populația de bază a Olteniei sau este originară de acolo ; ( la pl . ) populație care locuiește în Oltenia . 2. ( Ieșit din uz ) Precupeț ( originar din Oltenia ) care făcea comerț ambulant cu fructe , legume etc . II. Adj . Care aparține Olteniei sau oltenilor ( I ) , privitor la ...

 

OM

... a corpului și structura piciorului adaptată la aceasta , mâinile libere și apte de a efectua mișcări fine și creierul deosebit de dezvoltat . 2. ( Cu determinări care indică un raport de dependență ) Persoană care se află în slujba cuiva ; persoană de încredere . 3. Persoană de vază , de seamă . 4 ...

 

OMAGIU

... OMÁGIU , omagii , s . n . 1. ( În evul mediu ) Ceremonie care cuprindea jurământul de credință și de supunere al unui vasal față de suzeranul său . 2

 

OMEȚI

... OMEȚÍ , pers . 3 omețește , vb . IV. ( Reg . ) 1. Tranz . și refl . A ( se ) acoperi cu omăt , a ( se ) înzăpezi . 2

 

OMENEȘTE

... OMENÉȘTE adv . 1. Din punct de vedere omenesc , în mod omenesc ; cât poate un om . 2

 

OMENESC

... EÁSCĂ , omenești , adj . 1. Care aparține omului sau genului uman , privitor la om sau la genul uman , propriu înfățișării sau firii omului ; de om ; uman . 2

 

OMENI

... OMENÍ , omenesc , vb . IV . Tranz . 1. ( Pop . ) A primi pe cineva în mod ospitalier ; a ospăta , a cinsti . 2

 

OMENIRE

... OMENÍRE s . f . 1. Întreaga populație a globului , totalitatea oamenilor de pe Pământ , neamul omenesc ; umanitatea ; omenime . 2

 

OMETIȚĂ

... OMÉTIȚĂ s . f . ( Reg . ) 1. Zăpadă fină ( spulberată de vânt ) . 2

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>