Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SUNTEȚI
Rezultatele 961 - 970 din aproximativ 5852 pentru SUNTEȚI.
ȘUBREZÉNIE , șubrezenii , s . f . Stare a ceea ce este șubred ; slăbiciune ,
ȘUGUBINÁR , șugubinari , s . m . ( În vechea organizare administrativă a țărilor române ) Persoană care cerceta și judeca faptele de omucidere , tâlhărie sau adulter și încasa de la vinovați amenzile la care aceștia erau supuși . - Șugubină + suf . -
ȚAMBAL , țambale , s . n . Instrument muzical popular de percuție , alcătuit dintr - o cutie de rezonanță de formă trapezoidală , așezată orizontal ( pe picioare ) , prevăzută cu coarde de metal care sunt lovite cu două ciocănele speciale . [ Pl . și : țambaluri - Var . : țimbál s . n . , țimbálă s .
ȚARC , țarcuri , s . n . 1. Loc îngrădit ( uneori acoperit ) , unde se adăpostesc sau se închid oile , vitele etc . ; ocol . 2. Îngrăditură , gard de nuiele , spini , de spini etc . în jurul unei clăi de fân pentru a o feri de vite ; p . ext . suprafața împrejmuită de acest gard . 3. Mică îngrăditură făcută din stinghii , în care sunt ținuți copii mici când încep să umble , pentru a li se limita spațiul de deplasare . 4. Numele unui joc de
... ȚARÉVICI , țarevici , s . m . Titlu purtat în trecut de fiul țarului desemnat de a fi
ȚEÁPĂ , țepi , s . f . 1. Par lung și ascuțit la un capăt ( folosit în trecut ca instrument de supliciu ) ; p . restr . vârful unui astfel de par . 2. Prelungire ascuțită și țepoasă la spicele cerealelor ; ( la pl . ) resturile tulpinilor unor păioase , rămase în pământ după ce plantele au fost cosite . 3. Ghimpe , așchiuță , spin . 4. ( La pl . ) Păr aspru , ghimpos care acoperă corpul unor
ȚEÁPĂN , - Ă , țepeni , - e , adj . 1. Care este lipsit de elasticitate , care nu se mlădiază ; tare , rigid , neclintit , fix . 2. ( Despre construcții , obiecte ) Solid ^2 , trainic . 3. ( Despre ființe ) Voinic , robust , puternic , viguros . 4. ( Pop . ) Strașnic , grozav ( de tare , de mare , de
ȚÉLINĂ^2 , țelini , s . f . 1. Pământ care nu s - a lucrat niciodată sau care a fost lăsat mulți ani nelucrat ; pârloagă . 2. Pășune , fâneață ( naturală sau semănată ) . ȚÉLINĂ^1 , țeline , s . f . Plantă erbacee aromatică din familia umbeliferelor , cu frunze mari , penate , cu flori albe , cu un rizom gros , globulos și cărnos , cultivată ca plantă culinară ( Apium
... s . f . ( Reg . ) 1. Bucățică lunguiață și ascuțită care se taie și se scoate dintr - un pepene , dintr - o pâine etc . pentru a fi
ȚESĂTÚRĂ , țesături , s . f . 1. Produs textil obținut la războaiele de țesut prin încrucișarea în unghi drept a unor fire de urzeală și de bătătură ; pânză , stofă sau alt obiect țesut din fire textile . 2. Felul în care este țesută o pânză , o stofă etc . 3. Fig . Structură , fel de compoziție al unei opere , al unui lucru etc . ;
... mărimi diferite , folosit de cizmari , curelari , tapițeri etc . 2. ( Despre porumb ; în loc . adj . ) În ținte = cu boabele destul de dezvoltate pentru a fi bun de mâncat ; aproape copt . 3. Fig . Mică pată albă pe fruntea cailor și a vitelor ; stea , steluță . II. 1. Semnul sau locul ...