Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CORP
Rezultatele 941 - 950 din aproximativ 1246 pentru CORP.
PORCUȘÓR , porcușori , s . m . 1. Diminutiv al lui porc ; porculeț . 2. Specie de pește mărunt cu corpul în formă de fus , de culoare deschisă , cu un șir de pete negricioase pe laturi și cu două mustăți în colțul gurii , care trăiește în apele din regiunile de dealuri sau de șes ( Gobio gobio ) . - Porc + suf . -
... POROZITÁTE s . f . Proprietate a unui corp
... PORTÁNȚĂ , portanțe , s . f . Forță care asigură sustentația unui corp
... POSPOLÍT , - Ă , pospoliți , - te , adj . Care aparținea unui corp
... gramatical prin care anumite părți de vorbire cu rol de determinant se plasează în frază după părțile de vorbire pe care le determină ( uneori făcând corp
POSTÚRĂ , posturi , s . f . 1. Situație în care se află cineva la un moment dat . 2. ( Rar ) Ținută , poziție a
PRAF , prafuri , ( 2 , 3 ) s . n . 1. Material format din particule solide foarte fine , provenite din fărâmițarea naturală a scoarței terestre , a unor corpuri solide , din unele procese biologice ale viețuitoarelor etc . ; pulbere , colb . 2. ( De obicei urmat de determinări ) Nume dat diferitelor materiale solide reduse la starea de particule foarte fine și care sunt folosite în diferite scopuri . 3. Spec . Substanță toxică sau medicamentoasă în formă de pulbere ; ( pop . ) doză dintr - un astfel de medicament . 4. ( Pop . ) Polen . [ Var . : ( înv . și reg . ) prav s .
PRAG , praguri , s . f . 1. Partea de jos , orizontală , a unui toc de ușă sau a unei porți , puțin mai ridicată de la pământ , peste care se trece la intrare și ieșire . 2. Ușă , poartă ; p . ext . casă , locuință ; cămin , familie . 3. Fig . Început al unei situații noi , limită care desparte două situații , perioade etc . diferite . În pragul verii . 4. Ridicătură naturală a fundului albiei unei ape curgătoare ; banc de depuneri format de materialele transportate de apă ; treaptă mai înaltă pe fundul unui bazin oceanic sau marin . 5. Proeminență în formă de treaptă pe suprafața unei piese de lemn , care intră într - o scobitură făcută în altă piesă îmbinată cu aceasta , pentru a împiedica deplasarea celor două piese una față de alta . 6. ( Fiz . ) Valoarea maximă sau minimă a unei mărimi caracteristice unui fenomen dat , deasupra sau dedesubtul căreia fenomenul nu se mai poate petrece . 7. Bucățică de lemn ( de abanos ) sau de os de elefant care se fizeaxă perpendicular pe capătul superior al corpului unor instrumente muzicale și pe care se sprijină
PRÁPUR , prapuri , s . m . 1. Steag ostășesc din țările române , prins de obicei în vârful unei lănci ; flamură ; p . ext . materialul steagului descris mai sus . 2. Steag bisericesc purtat la procesiuni sau la alte solemnități religioase . 3. ( Pop . ) Membrană care învelește diferite organe interne ale corpului , în special stomacul și intestinele ; peritoneu . [ Var . : prápor s .
... PRÁVILĂ , pravile , s . f . ( Înv . ) 1. Lege ( sau corp de legi ) , dispoziție , regulament , hotărâre ( cu caracter civil sau bisericesc ) . 2. Normă după care se produce sau se alcătuiește ceva ; regulă . 3. Regulă de comportare ...
... PRECESIÚNE , precesiuni , s . f . 1. ( Fiz . ) Deplasare lentă a axei de rotație a unui corp care se rotește rapid și are doar un punct fix . 2. ( Astron . ) Deplasare lentă și în sens retrograd a punctelor echinoxiale pe ecliptică ...