Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru 1

 Rezultatele 9371 - 9380 din aproximativ 15906 pentru 1.

JURA

... JURÁ , jur , vb . I . 1. Tranz . și refl . A afirma , a declara ceva sub jurământ , a depune un jurământ . 2. Refl . ( Pop . ) A ...

 

JURISDICȚIE

... JURISDÍCȚIE , jurisdicții , s . f . 1. Putere , competență de a judeca a unui judecător sau a unei instanțe . 2. Totalitatea instanțelor judecătorești de același grad ...

 

JURISPRUDENȚĂ

... JURISPRUDÉNȚĂ , jurisprudențe , s . f . 1. Totalitatea hotărârilor pronunțate de organele de jurisdicție într - un anumit domeniu ; spec . ansamblu de decizii ale unui tribunal ; felul în care judecă în mod obișnuit ...

 

JURNAL

... JURNÁL , jurnale , s . n . 1. Publicație periodică având apariție zilnică ; ziar , gazetă . 2. ( De obicei în sintagma jurnal de modă ) Publicație periodică în care se dau desene și tipare de ...

 

JURNALIST

... JURNALÍST , - Ă , jurnaliști , - ste , s . m . și f . 1

 

JURUBIȚĂ

... JURUBÍȚĂ , jurubițe , s . f . Scul mic din fire textile înfășurate în spire de o anumită lungime , constituind unități de măsură în filatură . - Jirebie ^1

 

JURUI

... JURUÍ^2 , juruiesc , vb . IV . Tranz . ( Rar ) A face să se rotească , să se învârtească în cercuri . - Jur ^2 + suf - ui . JURUÍ^1

 

JURUINȚĂ

... JURUÍNȚĂ , juruințe s . f . ( Înv și reg . ) Făgăduială solemnă , jurământ . [ Pl . și : juruinți ] - Jurui ^1

 

JURUIT

... JURUÍT , - Ă , juruiți , - te , adj . , s . f . 1

 

JUST

... JUST , - Ă , juști , - ste , adj . ( Adesea adverbial ) 1

 

JUSTEȚE

... JUSTÉȚE s . f . Însușirea a ceea ce este just ( 1

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>