Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AVEA
Rezultatele 931 - 940 din aproximativ 1325 pentru AVEA.
PLOSCÁȘ , ploscași , s . m . ( Reg . ) Ploscar ( 4 ) . - Ploscă + suf . -
... PLURIFÓRM , - Ă , pluriformi , - e , adj . Care are sau poate avea
POȘTÁȘ , poștași , s . m . 1. Factor poștal ; poștar . 2. ( Înv . ) Surugiu la o trăsură de poștă ^1 . [ Var . : ( rar ) postáș s . m . ] - Poștă ^1 + suf . -
POCHERÁȘ , pocherașe , s . n . Diminutiv al lui pocher . - Pocher + suf . -
POD , poduri , s . n . I. 1. Construcție de lemn , de piatră , de beton , de metal etc . care leagă între ele malurile unei ape sau marginile unei depresiuni de pământ , susținând o cale de comunicație terestră ( șosea sau cale ferată ) și asigurând continuitatea căii peste un obstacol natural sau artificial . 2. Platformă având forma asemănătoare cu a unui pod ( I 1 ) și care servește ca loc de lucru , ca element de protecție etc . ; spec . macara cu scheletul în formă de pod ( I 1 ) , pe care se deplasează aparatul de ridicare și de transportare a greutăților . 3. ( Înv . ) Puntea unei nave . 4. ( Înv . ) Pavaj din scânduri groase de stejar cu care se acopereau străzile ; caldarâm : p . ext . stradă , uliță pavată cu scânduri . Podul Mogoșoaiei . 5. ( În practicile religiei creștine ortodoxe ) Bucată de pânză îngustă și lungă care se așterne din loc în loc pe parcursul unui cortegiu mortuar . II. Spațiul dintre acoperiș și planșeul superior al unei clădiri . III. P . anal . 1. ( În sintagmele ) Podul mâinii = dosul mâinii . Podul palmei = partea interioară a palmei , de la încheietura cu antebrațul până la degete . 2. Lucrare protetică dentară , metalică sau mixtă , folosită ca metodă
POETÁȘ , poetași , s . m . Diminutiv al lui poet ; ( depr . ) poet mediocru , lipsit de talent ; poetastru , poetard . [ Pr . : po - e - ] - Poet + suf . -
POGONÁȘ , pogonașe , s . n . Diminutiv al lui pogon . - Pogon + suf . -
POJÍJIE , pojijii , s . f . ( Reg . ) 1. Totalitatea bunurilor dintr - o gospodărie ; situația celui avut ; avere . 2. Familie ,
... POLARITÁTE s . f . 1. Proprietate a unui sistem fizic de a avea , în două puncte ale sale , caracteristici de aceeași natură , dar opuse una celeilalte . 2. Proprietate a unui organism vegetal sau a unei ...
POLENIZÁȚIE , polenizații , s . f . ( Bot . ) Transport , natural sau artificial , al polenului de pe anterele staminelor pe stigmatul pistilului ( având ca rezultat fecundația la flori ) ; proces de fecundație la flori ; polenizare . [ Var . : ( rar ) polinizáție s . f . ] - După fr .
POLIPLOIDÍE s . f . Creștere a numărului de cromozomi în celulele organismelor animale sau vegetale față de numărul de cromozomi caracteristic unei anumite specii , având ca rezultat mărirea taliei sau a unor organe ale individului respectiv . [ Pr . : - plo -