Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ������������������IE
Rezultatele 931 - 940 din aproximativ 1630 pentru ������������������IE.
... MÂNGÂIETÓR , - OÁRE , mângâietori , - oare , adj . Care mângâie ; dezmierdător ; desfătător , încântător ; încurajator , consolator ; mângâios . [ Var . : ( înv . și reg . ) mângâitór , - oáre adj . ] [ Pr . : - gâ - ie
... MÂRȘĂVÍE , mârșăvii , s . f . Atitudine sau faptă mârșavă ; josnicie , mișelie , infamie , ticăloșie . - Mârșav + suf . - ie
... MĂCELĂRÍE , măcelării , s . f . 1. Prăvălie în care se vinde carne ; căsăpie , meserniță . 2. ( Înv . ) Măcel . - Măcelar + suf . - ie
... MĂGĂRÍE , măgării , s . f . Comportare , atitudine , faptă sau vorbă obraznică , impertinentă ; obrăznicie . - Măgar + suf . - ie
... f . 1. Pricepere , iscusință deosebită ; talent , dibăcie , artă . 2. ( Înv . ; concr . ) Lucrare , operă , creație . 3. Meserie , meșteșug ( care cere pricepere ) . [ Pr . : mă - ies - ] - Măiestru + suf . - ie
... f . ( Înv . ) 1. Comerț de mărunțișuri sau de vechituri ; ocupația mămularului . 2. Prăvălie de mărunțișuri ; p . ext . totalitatea obiectelor dintr - o astfel de prăvălie . - Mămular + - ie
... a fi măreț ; ansamblu de calități care trezesc admirație și respect ; grandoare , splendoare , fast ^1 . 2. ( Înv . și reg . ) Mândrie , semeție , trufie . - Măreț + suf . - ie
... a unui domnitor , a unui boier etc . ; înălțime , domnie , maiestate . 2. Situație înaltă , rang , demnitate , putere . 3. Îngâmfare , trufie , mândrie , fală . - Mare + suf . - ie
... semn , probă , indiciu . 3. ( Reg . ) Târg săptămânal ( fixat în zilele în care oamenii veneau la oraș pentru a depune mărturii 1 ) . - Martur + suf . - ie
... MĂSCĂRÍE , măscării , s . f . Măscăriciune . - Măscări + suf . - ie
MĂSÚRĂ , măsuri , s . f . I. 1. Valoare a unei mărimi , determinată prin raportarea la o unitate dată ; măsurare , determinare . 2. Unitate convențională pentru măsurarea dimensiunilor , cantităților , volumelor etc . ; vas , aparat etc . care reprezintă această unitate convențională . Instrument ( sau aparat ) de măsură = instrument ( sau aparat ) cu care se măsoară . 3. Cantitate determinată , întindere limitată . 4. Cea mai mică diviziune care stă la baza organizării și grupării duratei sunetelor muzicale și care se notează printr - o fracție plasată la începutul primului portativ . 5. Unitate metrică compusă dintr - un anumit număr de silabe accentuate și neaccentuate sau ( în metrica antică ) dintr - un anumit număr de silabe lungi și scurte , care determină ritmul unui vers . 6. ( Fil . ) Categorie a dialecticii care reflectă legătura dintre cantitate și calitate , cuprinzând intervalul în limitele căruia schimbările cantitative pe care le suferă un anumit lucru sau fenomen nu duc la o transformare a calității lui . II. Fig . 1. ( Mai ales la pl . ) Dispoziție , procedeu , mijloc întrebuințat pentru realizarea unui anumit scop ; hotărâre , prevedere . 2. Capacitate ; valoare , putere , grad . 3. Limită , punct extrem până la care se poate concepe , admite sau până la care este posibil ceva ; moderație , cumpătare ,