Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PERSOANĂ

 Rezultatele 921 - 930 din aproximativ 2968 pentru PERSOANĂ.

COLECTOR

... în diferite sisteme tehnice . 3. S . n . Organ al rotorului unor mașini electrice , care schimbă legăturile dintre înfășurarea rotorului și circuitul exterior . 4. S . m . Persoană

 

COLEG

... COLÉG , - Ă , colegi , - ge , s . m . și f . Persoană

 

COLEGATAR

COLEGATÁR , - Ă , colegatari , - e , s . m . și f . Fiecare dintre persoanele care moștenesc o avere lăsată prin testament , considerată în raport cu ceilalți

 

COLEGIALITATE

COLEGIALITÁTE s . f . 1. Atitudine , sentimente de ( bun ) coleg ; camaraderesc . 2. Principiu potrivit căruia conducerea unor organe sau organizații este exercitată de mai multe persoane , care iau împreună hotărâri prin votul majorității . [ Pr . : - gi - a - ] - Colegial + suf . - itate ( după germ . Kollegialit�

 

COLEGIU

COLÉGIU , colegii , s . n . 1. Organ de conducere colectivă a ministerelor și a altor organe centrale ale administrației de stat sau a anumitor întreprinderi ori instituții , care examinează și hotărăște asupra problemelor de competența acestora . 2. Colectiv de judecători cu atribuții speciale pe lângă unele organe de jurisdicție . Colegiu penal . Colegiu civil . Colegiu disciplinar . 3. Organizație de liber - profesioniști alcătuită cu scopul de a apăra interesele profesionale ale membrilor ei . 4. Reuniune de persoane egale în funcție . Colegiu de cardinali . Colegiu preoțesc . 5. Categorie electorală ( în unele state ) stabilită după avere sau ocupație . 6. Instituție de învățământ mediu sau superior , cu internat , în unele

 

COLERIC

... COLÉRIC , - Ă , colerici , - ce , adj . , s . m . și f . ( Persoană

 

COLINDĂTOR

... COLINDĂTÓR , - OÁRE , colindători , - oare , s . m . și f . Persoană

 

COLIVAR

... COLIVÁR , colivari , s . m . 1. Termen disprețuitor pentru oamenii care aleargă pe la toate înmormântările și parastasele ca să mănânce colivă sau alte pomeni ; fig . persoană

 

COLIVIE

COLIVÍE , colivii , s . f . 1. Cușcă mică făcută din vergele de metal sau de lemn , în care sunt ținute păsările cântătoare sau decorative . 2. Construcție de metal acționată mecanic , care servește la transportarea persoanelor și materialelor în puțurile unei

 

COLONEL

... 2 s . n . Corp de literă de șapte puncte tipografice . COLONÉL^1 , colonei , s . m . Grad de ofițer superior , între locotenent - colonel și general - maior ; persoană

 

COLONIE

COLÓNIE^2 s . f . ( Și în sintagma apă de colonie ) Lichid parfumat , fabricat din alcool și diverse uleiuri vegetale , folosit în cosmetică . COLONÍE^1 , colonii , s . f . 1. ( În antichitate ) Cetate sau oraș întemeiat , în scopuri comerciale sau strategice , de fenicieni , de greci sau de alte popoare pe teritorii străine . 2. Teritoriu ocupat și administrat de o națiune străină și care este dependent de aceasta pe plan politic , economic , cultural etc . 3. Grup compact de persoane ( de aceeași origine ) așezat într - o țară sau într - o regiune a unei țări și care provine din imigrare sau din strămutare . 4. Grup de copii trimiși la odihnă în stațiuni climaterice sau balneare ; loc unde este găzduit acest grup de copii . 5. Grup de animale din aceeași specie , care duce viața în comun . Colonie de

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>