Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru 2

 Rezultatele 9161 - 9170 din aproximativ 14398 pentru 2.

MUȚI

... MUȚÍ , muțesc , vb . IV . Intranz . ( Pop . ) 1. A pierde facultatea de a vorbi ; a deveni mut . 2

 

MUC

... muci , ( II ) s . m . I. S . n . 1. Vârf ( înnegrit prin ardere ) al unui fitil de lampă , de lumânare , de candelă ; p . gener . fitilul întreg . 2. Bucățică rămasă dintr - o lumânare aproape consumată sau dintr - o țigară fumată . II. S . n . ( Mai ales la pl . ) Secreție ( vâscoasă ) produsă de glandele nazale ...

 

MUCĂRI

... MUCĂRÍ , mucăresc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ) 1. A reteza mucul unei lumânări care fumegă . 2

 

MUCARER

... mucareruri , s . n . ( În evul mediu , în Țară Românească și în Moldova ) 1. Firman de confirmare a domnilor români de către Poarta Otomană . 2. Sumă de bani plătită Porții Otomane de către domnii țărilor românești , începând din sec . XVII , pentru a obține la fiecare trei ani reînnoirea ...

 

MUCENIȚĂ

... MUCENÍȚĂ , mucenițe , s . f . Mucenică ^2

 

MUCHIE

... MÚCHIE , muchii , s . f . 1. Linie de intersecție a două fețe ale unui corp geometric . 2. Margine , dungă a unui lucru , a unei suprafețe . 3. Marginea din afară , porțiune laterală a unor obiecte . 4. Partea ...

 

MUCILAGIU

... se afla în semințele de cereale , de leguminoase sau de plante uleioase , folosită , pentru proprietățile ei emoliente , în medicină , la aplicarea de cataplasme , loțiuni etc . 2

 

MUCOS

... MUCÓS , - OÁSĂ , mucoși , - oase , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Care are muci la nas , căruia îi curg mucii , plin de muci . 2

 

MUFĂ

... MÚFĂ , mufe , s . f . ( Tehn . ) 1. Cilindru de metal care servește la îmbinarea sau la ramificarea conductelor , a cablurilor etc . ; manșon . 2

 

MUFLĂ

... unui cuptor industrial sau de laborator , cu pereți refractari , în care materialul supus încălzirii nu vine în contact cu combustibilul sau cu gazele de ardere . 2

 

MUGET

... MÚGET , mugete , s . n . I. Strigăt prelung , caracteristic , scos de unele animale cornute ; răget . II. P . anal . 1. Strigăt puternic , sfâșietor al omului ; urlet , răcnet . 2

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>