Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DA !
Rezultatele 901 - 910 din aproximativ 2006 pentru DA !.
FÚCUS s . m . Denumire dată algelor brune din genul Fucus , al căror tal este prins de stâncile din apa mărilor prin crampoane fixatoare . - Cuv .
FUGÁCI , - CE , fugaci , - ce , adj . , s . m . 1. Adj . ( Despre cai ) Bun alergător , iute la fugă ; fugar . 2. Adj . Fig . ( Livr . ) Trecător , fugitiv . 3. S . m . Nume dat mai multor specii de păsări migratoare de mărimea unui porumbel , cu picioarele lungi și foarte iuți , bune
FUM fumuri , s . n . I. 1. Suspensie de particule solide într - un mediu gazos , produsă în cursul arderii incomplete a materialelor combustibile ( sau , artificial și intenționat , cu ajutorul unor substanțe chimice ) . 2. Cantitate de fum ( I 1 ) pe care fumătorul o trage dintr - o dată din țigară sau din pipă . 3. ( Înv . ) Gospodărie , considerată ca o grupare în jurul vetrei ; familie , casă . 4. Fig . ( La pl . ) Îngâmfare ; pretenții nejustificate , gărgăuni . II. Canal cotit , în interiorul unei sobe , prin care circulă gazele calde înainte de a ieși pe
FÚRCĂ , furci , s . f . 1. Unealtă agricolă formată dintr - o prăjină de lemn sau de oțel terminată cu doi sau trei dinți ( încovoiați ) , folosită pentru strângerea fânului , clăditul șirelor , strângerea gunoiului , a băligarului etc . s Expr . Parc - ar fi puse ( sau adunate ) cu furca , se spune despre lucruri așezate în dezordine , nesortate . 2. ( În sintagme ) Nume dat unor unelte sau obiecte asemănătoare cu furca ( 1 ) : a ) furca telefonului = partea aparatului de telefon pe care stă receptorul ; b ) furca pieptului = extremitatea inferioară a sternului , cu cele două cartilaje costale fixate de el ; lingura pieptului , lingurea ; c ) furca gâtului = extremitatea superioară a sternului , cu cele două clavicule fixate de el ; d ) furca puțului ( sau fântânii ) = stâlpul de care se sprijină cumpăna ; e ) furca scrânciobului = stâlpul orizontal de care este fixat scrânciobul ; f ) furca drumului = răspântie . 3. Vergea de lemn la capătul căreia se leagă caierul pentru a fi tors . 4. Furcărie . 5. Organ al mașinii de filat , cu ajutorul căruia se produce torsionarea fibrelor . 6. Fiecare dintre stâlpii groși de stejar de care se prind cosoroabele și care susțin acoperișul și pereții caselor țărănești din
... A aplica prin încleiere și prin presare una sau două foi de furnir pe față unei piese de lemn pentru a - i da
FURSÉC , fursecuri , s . n . Nume dat unor prăjituri mici și uscate , făcute din diferite aluaturi fragede , având forme
GÂNDÁC , gândaci , s . m . 1. Nume generic dat insectelor din ordinul coleopterelor sau al altor insecte asemănătoare cu coleopterele . 2. ( De obicei determinat prin " de mătase " ) Vierme - de -
... că . . . ) ; a crede , a socoti ( că . . . ) . 4. Tranz . și refl . A lua în considerare ( că . . . ) , a - și da
GÂNGÁNIE , gângănii , s . f . Nume generic dat insectelor ( sau , p . gener . animalelor )
GÂZĂ , gâze , s . f . Nume generic dat insectelor mici zburătoare . - Probabil formație
GĂRGĂRIȚĂ ( GĂRGĂRÍȚĂ ) , gărgărițe , s . f . Nume dat mai multor insecte coleoptere , de obicei mici , cu corpul sferic sau oval , care atacă unele plante