Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VOCAL
Rezultatele 91 - 100 din aproximativ 125 pentru VOCAL.
MONOFTONGÁT , - Ă , monoftongați , - te , adj . ( Despre diftongi ) Care este redus la o singură vocală . - V.
NEACCENTUÁT , - Ă , neaccentuați , - te , adj . 1. ( Despre vocale , silabe , cuvinte ) Care nu poartă accent , care nu este scos în relief . 2. Fig . Lipsit de culoare , de strălucire ; șters . [ Pr . : ne - ac - cen - tu - at ] - Ne - +
NEROTUNJÍT , - Ă , nerotunjiți , - te , adj . 1. Care nu este rotunjit . 2. ( Despre vocale ) Care se pronunță fără participarea buzelor . - Ne - +
NOCTÚRN , - Ă , nocturni , - e , adj . , s . f . 1. Adj . Care se face sau se întâmplă noaptea ; de noapte , din timpul nopții . 2. S . f . Competiție sportivă care are loc în timpul serii . 3. S . f . Piesă muzicală , vocală sau instrumentală cu caracter liric , visător și
O ^5 adj . nehot . V. un ^2 . O ^4 num . card . V. unu . O ^3 art . nehot . V. un . O ^2 interj . 1. Exclamație ( emfatică ) folosită în invocații și în apostrofe . 2. Exclamație care exprimă diverse stări emotive : mirare , admirație , mulțumire , dorință , mâhnire etc . 3. Exclamație care precedă și întărește o afirmație , o constatare . - Onomatopee . O ^1 s . m . invar . A optsprezecea literă a alfabetului limbii române ; sunet notat cu această literă ( vocală cu deschidere ( 4 ) mijlocie , rotunjită ( 2 ) , din seria
ORATÓRIU^1 , oratorii , s . n . 1. Compoziție muzicală simfonică de mare întindere , scrisă pe o temă dramatică , pentru orchestră , cor și soliști vocali și destinată a fi interpretată în concert ; p . restr . cantată . 2. ( Înv . ) Mic edificiu sau încăpere într - o locuință particulară , servind drept loc de rugăciune ; paraclis . ORATÓRIU^2 , - IE , oratorii , adj . ( Înv . )
PLENISÓN , - Ă , plenisoni , - e , adj . ( Despre vocale ) Care are caracter
POSTTÓNIC , - Ă , posttonice , adj . ( Lingv . : despre silabe sau sunete ) Care urmează după o silabă sau după o vocală
PROTÉZĂ , proteze , s . f . 1. Aparat sau piesă medicală care înlocuiește un organ , un membru , o parte dintr - un membru amputat sau un conduct natural al corpului omenesc ori pe care se fixează o dantură falsă . 2. ( Fon . ) Apariție accidentală a unei vocale la începutul unui cuvânt care începe cu o consoană , fără a se schimba înțelesul
PSALTICHÍE s . f . Muzică vocală biscricească specifică ritului
RĂGUȘEÁLĂ , răgușeli , s . f . Îngroșare și slăbire a vocii provocată de inflamarea laringelui , a coardelor vocale . - Răguși + suf . -