Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SILABA
Rezultatele 91 - 100 din aproximativ 106 pentru SILABA.
SILÁBĂ , silabe , s . f . Segment fonetic alcătuit dintr - unul sau din mai multe foneme pronunțate printr - un singur efort
SILABISÍ , silabisésc , vb . IV . Tranz . A pronunța sau a citi despărțind cuvintele în silabe ; p . ext . a pronunța sau a citi rar ; a
... SILABÍSM s . n . Sistem de scriere în care fiecare silabă
SINALÉFĂ , sinalefe , s . f . ( Fon . ) Fuziune ( în timpul pronunțării ) a două silabe într - una singură prin eliziune , sinereză sau
SPONDÉU , spondei , s . m . ( În versificația greco - latină ) Picior de vers compus din două silabe lungi . [ Pl . și ( n . )
TÉMPO s . n . 1. Viteză , iuțeală cu care se execută o piesă muzicală , conform conținutului și caracterului ei . 2. ( Lingv . ) Viteză de succesiune a silabelor cuvintelor în cursul vorbirii ; ritm al
... e , adj . 1. Care este compus din trei unități sau din trei elemente . 2. ( Despre versuri ) Alcătuit din trei picioare metrice , având fiecare câte o silabă
TETRASILÁB , tetrasilabe , s . n . Cuvânt sau ( mai rar ) vers format din patru
TETRASILÁBIC , - Ă , tetrasilabici , - ce , adj . ( Despre cuvinte sau versuri ) Care este format din patru
... p . ext . sunet reprezentând cea mai mare distanță dintre treptele alăturate ale gamei . 2. Tonalitatea unei bucăți muzicale . 3. Înălțimea cu care se pronunță o silabă . 4. ( Înv . ) Accent . II. 1. Atmosferă specifică rezultată din cuprinsul unei opere literare ; notă dominantă a stilului sau a vorbirii cuiva ...
TÓNIC , - Ă , tonici , - ce , adj . , subst . 1. Adj . ( Despre vocale sau silabe ) Care poartă accentul , pe care cade accentul . 2. S . f . ( Muz . ) Treapta întâi a modurilor major sau minor . 3. Adj . , s . n . ( Substanță , medicament ) care are proprietatea de a fortifica un organism ; întăritor ,