Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru NOUA

 Rezultatele 91 - 100 din aproximativ 431 pentru NOUA.

COMPUNERE

... Concr . ) Lucrare școlară asupra unei teme . 4. ( Lingv . ) Sistem de formare a cuvintelor prin alipirea mai multor cuvinte având drept rezultat un cuvânt nou

 

COMUNEROS

COMUNÉROS s . m . pl . 1. Denumire a orașelor libere din Castilia , care s - au răsculat împotriva absolutismului regal în 1520 . 2. Denumire dată participanților la răscoala antispaniolă din 1871 din Noua Granadă . 3. Denumire dată curentului de stânga din revoluția spaniolă ( 1820 - 1823 ) , care reprezenta interesele burgheziei mici și mijlocii . - Cuv .

 

CONCEPȚIE

... a vedea sau ansamblu de păreri , de idei cu privire la probleme filozofice , științifice , tehnice , literare etc . 2. Proces prin care ia ființă un nou

 

CONCEPE

... CONCÉPE , concép , vb . III . I. Tranz . 1. A imagina , a proiecta , a gândi ceva nou . 2. A - și face o idee despre ceva ; a pricepe , a înțelege . 3. A exprima în anumiți ...

 

CONCLAV

... CONCLÁV , conclave , s . n . 1. Sală în care matroanele romane își primeau musafirii apropiați . 2. Sfatul cardinalilor adunați pentru alegerea unui nou

 

CORIGENT

... care , la încheierea anului școlar , nu a obținut notă de trecere la una sau două materii și care urmează să dea toamna , din nou

 

CRIJMĂ

CRÍJMĂ , crijme , s . f . ( Reg . ) Bucată de pânză nouă în care nașa înfășoară copilul la botez , după ce este scos din

 

CURIOZITATE

... CURIOZITÁTE , curiozități , ( 2 ) s . f . 1. Dorință de a cunoaște ( amănunțit ) ceva nou sau neobișnuit ; manifestare a interesului pentru un lucru deosebit . 2. Caracterul ciudat al unui lucru sau al unei ființe ; ( concr . ) lucru interesant care ...

 

DAR

DAR ^2 , daruri , s . n . I. 1. Obiect primit de la cineva sau oferit fără plată cuiva , în semn de prietenie sau ca ajutor etc . ; cadou . 2. ( Bis . ) Prinos , ofrandă . II. 1. Însușire ( cu care se naște cineva ) ; aptitudine , vocație , talent . 2. Avantaj , binefacere . 3. ( În concepția creștină ) Ajutor pe care îl acordă Dumnezeu omului ; milă , har divin . DAR ^1 conj . , adv . A. Conj . I. ( Leagă propoziții sau părți de propoziție adversative ) 1. ( Arată o opoziție ) Cu toate acestea , totuși . 2. ( Arată o piedică ) Însă . Ascult , dar nu înțeleg . 3. ( Adaugă o idee nouă la cele spuse mai înainte ) Mai mult decât atât , cu atât mai mult , darămite . Munte cu munte se întâlnește , dar om cu om . II. ( În propoziții conclusive ) Prin urmare , așadar , deci . Revin dar la primele idei . III. ( Introduce o propoziție interogativă ) Oare ? Dar ce vreți voi de la mine ? IV. ( Înaintea unui cuvânt care de obicei se repetă , întărește înțelesul acestuia ) Mă voi apuca serios de lucru , dar serios ! B. Adv . ( Înv . și reg . ) Da , așa ,

 

DARĂMITE

DÁRĂMITE conj . ( Adaugă o idee nouă la cele spuse mai înainte ) Mai mult decât atâta , cu atât mai mult ; dar ^1 , dar încă . [ Var . : dármite conj . ] - Dar ( ă ) + mi +

 

DEFRIȘA

... și alte plante lemnoase spre a face un teren propriu pentru agricultură , pășunat , construcții etc . sau pentru a - l împăduri din nou

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>