Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MOLECULĂ
Rezultatele 91 - 100 din aproximativ 121 pentru MOLECULĂ.
NEPOLÁR , - Ă , nepolari , - e , adj . ( Despre molecule sau grupări de atomi ) Lipsit de moment electric permanent . - Ne - +
NITRÁ , nitrez , vb . I . Tranz . ( Tehn . ) A introduce o grupare alcătuită din azot și oxigen în molecula unei substanțe
... NITRODERIVÁT , nitroderivați , s . m . Substanță organică a cărei moleculă
NOD , noduri , s . n . 1. Loc în care se leagă două fire , două sfori , două fâșii de pânză etc . ca să se țină strâns împreună ; loc în lungul sau la capătul unui fir , al unei sfori , al unei fâșii de pânză etc . unde s - a făcut un ochi prin care s - a petrecut unul dintre capete și s - a strâns tare ; legătură obținută astfel . 2. Proeminență pe trunchiul unui arbore , pe tulpina unei plante sau la încheietura unui cotor ; punct de unde încep să crească crengile pe tulpină sau frunzele pe lujer . 3. ( Înv . și pop . ) Articulație , încheietură ( a degetelor ) . 4. ( În sintagmele ) Nodul gâtului ( sau gâtlejului , beregatei etc . ) = mărul lui Adam . Nod vital = punct situat în bulbul rahidian corespunzând centrului respirator și a cărui lezare are ca urmare moartea imediată prin oprirea respirației . 5. Umflătură , tumoare , nodozitate , gâlcă rezultată dintr - o stare patologică . 6. Punct dublu al unei curbe în care aceeași ramură a curbei se intersectează pe ea însăși . 7. Fiecare dintre punctele în care sunt dispuși atomii , moleculele unei rețele cristaline . 8. Fiecare dintre cele două puncte în care orbita unui astru intersectează planul ...
... NUCLÉIC , nucleici , adj . Acid nucleic ( În sintagma ) = acid organic complex care conține în moleculă baze azotate de tip special , acid fosforic etc . , având un rol fundamental în sinteza proteinelor din organism și în transmiterea caracterelor ereditare ; acid nucleinic . [ Pr ...
NUCLÉU , nuclee , s . n . 1. ( Fiz . ) Particulă centrală a unui atom alcătuită din protoni și neutroni , purtătoare de sarcini electrice pozitive , în care este concentrată aproape toată masa atomului . 2. ( Chim . ) Ciclu de atomi sau ansamblu de cicluri de atomi alipite , care formează scheletul moleculelor unei substanțe și care rămâne neschimbat la toți derivații substanței respective . 3. ( Biol . ) Element constitutiv al celulei organice , de formă sferică sau ovoidală , situat în plasmă , având o structură proprie și îndeplinind funcții însemnate în viața celulei . 4. Fig . Element esențial , central al unui lucru , al unei
ORTOHIDROGÉN s . n . Hidrogen cu moleculele alcătuite din doi atomi ale căror nuclee au spinii
OXIACÍD , oxiacizi , s . m . Acid anorganic care conține în molecula sa și oxigen . [ Pr . : - xi - a - ] - Oxi [ gen ] +
... OZÓN s . n . Corp gazos de culoare albăstruie , cu miros caracteristic , a cărui moleculă se compune din trei atomi de oxigen , care se găsește în natură sau se poate obține prin descărcări electrice în aer și este folosit ca ...
... PENTAOXÍD , pentaoxizi , s . m . Oxid a cărui moleculă
... PENTÓZĂ , pentoze , s . f . Compus organic din grupul glucidelor , având cinci atomi de carbon în moleculă