Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MARGINI

 Rezultatele 91 - 100 din aproximativ 198 pentru MARGINI.

GORUN

... GORÚN , goruni , s . m . Specie de stejar cu trunchiul drept , cu frunze ovale , lobate pe margine

 

HOTAR

... HOTÁR , hotare , s . n . 1. Linie de demarcație care desparte o țară de alta ; frontieră , graniță . 2. Fig . Limită , margine

 

HURON

HURÓN , huroni , s . m . Persoană din tribul indian existent altădată la marginea lacurilor Huron și

 

IARBĂ

IÁRBĂ , ierburi , ( 2 ) s . f . 1. Nume generic dat plantelor erbacee , anuale sau perene , cu părțile aeriene verzi , subțiri și mlădioase , folosite pentru hrana animalelor . 2. Buruieni de tot felul . 3. Pajiște . 4. Compuse : iarbă - de - mare = plantă erbacee cu frunze liniare și cu flori verzi , care crește pe fundul mării și ale cărei frunze uscate sunt folosite în tapițerie ; zegras ( Zostera marina ) ; iarba - broaștei = mică plantă acvatică , cu frunze rotunde , lucitoare , care ( datorită pețiolului lung ) plutesc la suprafața apei , și cu flori albe ( Hydrocharis morsus - ranae ) ; iarba - ciutei = plantă perenă din familia compozeelor , cu flori galbene dispuse în capitule ( Doronicum austriacum ) ; iarba - fiarelor = a ) plantă erbacee veninoasă , cu frunze opuse , acoperite cu peri , cu flori albe - gălbui ( Cynanchum vincetoxicum ) ; b ) ( în basme ) iarbă cu putere miraculoasă , cu ajutorul căreia se poate deschide orice ușă încuiată ; p . ext . putere supranaturală , care poate ajuta la ceva greu de obținut ; iarba - găii = plantă erbacee cu frunze dințate , acoperite cu peri aspri , cu flori galbene ( Picris hieracioides ) ; iarbă - creață = izmă - creață ; iarbă - deasă = plantă erbacee cu tulpini subțiri , cu frunze înguste și flori verzi , dispuse în panicule ( Poa nemoralis ) ; iarbă - grasă = plantă erbacee cu tulpina ramificată și întinsă pe pământ , ...

 

IEPURARIȚĂ

IEPURÁRIȚĂ s . f . ( Med . vet . ) Tumoră osoasă care se formează la marginea exterioară a jaretului calului . - Iepure + suf . -

 

IERBĂLUȚĂ

... IERBĂLÚȚĂ , ierbăluțe , s . f . Plantă erbacee cu frunze ascuțite și aspre spre margine

 

INDEFINIT

INDEFINÍT , - Ă , indefiniți , - te , adj . Care nu este definit , care nu are limite sau margini determinate ; nedefinit ,

 

INDUPLICAT

INDUPLICÁT , - Ă , induplicați , - te , adj . ( Despre frunze ) Cu marginile îndoite

 

JIRĂVIRE

JIRĂVÍRE , jirăviri , s . f . ( Pop . ) Tehnică de ornamentare a ceramicii , prin scurgerea culorilor de pe marginile vaselor spre centru , cu ajutorul gaiței ( 3 ) . - Et .

 

LĂTURALNIC

... LĂTURÁLNIC , - Ă , lăturalnici , - ce , adj . Care este așezat , se află la o parte , la o margine

 

LABIAT

LABIÁT , - Ă , labiați , - te , adj . ( Despre corole și calicii ) Care are forma unei pâlnii cu marginea tăiată în doi lobi principali , așezați unul deasupra altuia ca niște

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>