Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GRAD
Rezultatele 91 - 100 din aproximativ 199 pentru GRAD.
DEZVOLTÁT , - Ă , dezvoltați , - te , adj . 1. ( Despre ființe și însușirile lor ) Care a ajuns la gradul normal de dezvoltare . 2. Expus în mod amănunțit ; amplu . Plan
DISCRIMINÁNT , - Ă , discriminanți , - te , adj . , s . m . 1. Adj . ( Rar ) Discriminatoriu . 2. S . m . Expresie matematică formată din coeficienții unei ecuații de gradul
DURITÁTE , durități , s . f . 1. Calitatea , însușirea de a fi dur ^1 ( 1 ) , proprietate a unui material prin care se exprimă gradul de rezistență la zgâriere , străpungere , deformare . 2. Proprietatea unei ape de a conține săruri ( de calciu și magneziu ) peste limita admisă pentru o apă potabilă sau industrială . 3. ( Atitudine , gest , vorbă plină de ) asprime , severitate , violență ,
... ECONOMICITÁTE s . f . Grad
ECUATÓR s . n . 1. ( Geogr . ) Cerc imaginar pe suprafața pământului , rezultat din intersecția cu planul care trece prin centrul lui , perpendicular pe axa polilor , împărțindu - l în două emisfere și reprezentând cercul de referință al latitudinii terestre ; p . ext . zona care se întinde până la câteva grade latitudine nordică și sudică de acest cerc ; zonă ecuatorială . 2. Cercul mare al unei sfere , obținut prin intersecția acesteia cu un plan perpendicular pe o axă a
... de lucrări . 2. Disciplină care se ocupă cu studiul , executarea și exploatarea lucrărilor de interes public , destinate să asigure un mediu salubru și un anumit grad
EMINAMÉNTE adv . În gradul cel mai înalt , prin excelență , cu
ENTROPIE , entropii , s . f . 1. Mărime de stare termică a sistemelor fizice , care crește în cursul unei transformări ireversibile a lor și rămâne constantă în cursul unei transformări reversibile . . 2. Mărime fundamentală în teoria informației , care indică cantitatea de informație raportată la un element al mesajului transmis . 3. P . gener . Măsură care indică gradul de organizare al unui
EPOLÉT , epoleți , s . m . Bandă de stofă care se prinde pe umerii uniformelor și pe care se aplică de obicei însemnele gradului , ale specialității
... EXCELÉNȚĂ , excelențe , s . f . 1. Titlu acordat ambasadorilor sau ( în unele țări ) marilor demnitari de stat . 2. ( În loc . ) Prin excelență = în cel mai înalt grad
... a unui act , scoasă dintr - un registru ( de stare civilă ) . 2. Substanță sau amestec de substanțe chimice preparat prin concentrarea până la un anumit grad