Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GAURA
Rezultatele 91 - 100 din aproximativ 119 pentru GAURA.
PUNTÍȚĂ , puntițe , s . f . 1. Puntișoară . 2. Interval aflat între găurile țevilor la o placă tubulară a unei căldări de aburi . - Punte + suf . -
... RĂSCÓL , răscoale , s . n . I. 1. Bară de lemn prevăzută la capete cu câte o gaură în care intră carâmbii de sus ai loitrelor carului . 2. Ispol . II. ( Pop . ) Separare a oilor , toamna , la desfacerea stânii , pe fiecare proprietar ...
... A comunica cu exteriorul , a străbate spre exterior , a lăsa să se scurgă încet fluidul pe care îl conține , printr - o gaură mică sau printr - o crăpătură ; ( despre conținutul unui vas ) a țâșni , a se scurge prin crăpături . 4. Intranz . , tranz . și refl ...
RAC , raci , s . m . 1. Crustaceu comestibil acoperit cu o carapace tare , de culoare neagră - verzuie , care devine roșie la fiert , cu abdomenul inelat , cu cinci perechi de picioare , dintre care cea din față este în formă de clește ( Astacus fluviatilis ) . 2. ( Art . ) Numele unei constelații în dreptul căreia Soarele ajunge la solstițiul de vară . 3. Nume dat unor unelte care prind sau agață ca picioarele racului ( 1 ) : a ) dispozitiv folosit pentru fixarea coloanei de țevi de pompare în coloana de exploatare a unei sonde ; b ) dispozitiv folosit la prinderea și readucerea la suprafață a unor piese scăpate sau rămase accidental în gaura de sondă . 4. Ustensilă de uz casnic , confecționată din oțel , ascuțită și prevăzută cu un mâner , cu care se extrag dopurile din sticlele înfundate ; tirbușon . 5. ( Med . ; pop . )
... a continuității materiei , fig . a relațiilor , a colaborării dintre oameni . 2. Loc în care un obiect este rupt ; sfâșietură , spărtură , gaură
SĂDITÓR , - OÁRE , săditori , - oare , adj . , s . n . 1. Adj . ( Adesea substantivat ) Care sădește . 2. Adj . ( Despre plante ) Bun pentru a fi sădit , de sădit . 3. S . n . Băț cu care se fac găuri în pământ când se sădește . - Sădi + suf . -
SÁPĂ^3 , sape , s . f . ( La cai sau , mai rar , la alte animale ) Crupă . SÁPĂ^2 s . f . ( Pop . ) Faptul de a săpa . SÁPĂ^1 , sape , s . f . 1. Unealtă agricolă pentru săpat și prășit , alcătuită dintr - o lamă de oțel plană sau puțin concavă , fixată aproape perpendicular într - o coadă de lemn . 2. Dispozitiv care constituie extremitatea inferioară a garniturii de foraj , cu ajutorul căruia se sapă gaura de sondă . 3. Piesă metalică de la partea posterioară a afetului unui tun , care se înfige în pământ la tragere , servind astfel la fixarea tunului . 4. Fiecare dintre cei patru căpriori de la colțurile unei case
... SCOBITÚRĂ , scobituri , s . f . 1. Loc scobit într - o suprafață , gaură , cavitate , adâncitură ; săpătură . 2. Lucrare în formă de șanț executată într - un zăcământ minier , cu scopul de a extrage mai ușor materialul . - Scobi ...
... cu râtul , cu ciocul , cu ghearele , cu o unealtă etc . ) pentru a scoate ceva la iveală sau pentru a face o gaură
... SFÂȘIETÚRĂ , sfâșieturi , s . f . Locul unde s - a sfâșiat ceva ; ruptură , gaură
SFRÉDEL , sfredele , s . n . 1. Unealtă în formă de bară , prevăzută la un capăt cu muchii ascuțite sau cu tăișuri și folosită pentru executarea găurilor ; burghiu . 2. ( Art . ) Numele popular al unei constelații formate din trei