Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CARNE

 Rezultatele 91 - 100 din aproximativ 214 pentru CARNE.

FAZAN

FAZÁN , fazani , s . m . 1. Pasăre de mărimea unei găini , cu coada lungă și ascuțită , al cărei bărbătuș se distinge printr - un penaj frumos și viu colorat , vânată pentru carnea ei gustoasă ( Phasianus colchicus ) . 2. ( Arg . ) Naiv ,

 

FEZANDA

FEZANDÁ , fezandez , vb . I . Tranz . A supune carnea vânată procesului de

 

FEZANDARE

FEZANDÁRE , fezandări , s . f . Proces de frăgezire a cărnii de vânat prin menținerea la o temperatură scăzută sau prin expunere la vânt timp de câteva zile ; fezandat ^1 . - V.

 

FEZANDAT

FEZANDÁT^1 s . n . Faptul de a fezanda ; fezandare . - V. fezanda . FEZANDÁT^2 , - Ă , fezandați , - te , adj . ( Despre carnea de vânat ) Care a căpătat , prin fezandare , o anumită frăgezime și aromă . - V.

 

FLEICĂ

... FLÉICĂ , fleici , s . f . Bucată de carne

 

FRĂGEZI

... FRĂGEZÍ , frăgezesc , vb . IV . Refl . ( Despre anumite alimente , în special despre carne

 

FRIGĂRUIE

... FRIGĂRÚIE , frigărui , s . f . Carne

 

FRIGARE

FRIGÁRE , frigări , s . f . 1. Vergea de fier sau de lemn ascuțită la un capăt , în care se înfige carnea spre a o frige deasupra jăraticului ^2 ; țiglă . 2. ( Bot . ; la pl . ) Plantă erbacee din familia geraniaceelor , cu tulpina ramificată de la bază și acoperită cu peri lungi și aspri , cu flori mari violete - purpurii , folosită în medicina populară ( Gerranium palustre ) . - Frige + suf . -

 

FRIGE

... FRÍGE , frig , vb . III . 1. Tranz . A prepara un aliment ( în special carne sau pește ) prin expunere directă la acțiunea focului ( în frigare , pe grătar etc . ) ; p . ext . a prăji în tigaie . 2. Tranz . și refl ...

 

FRIPTURĂ

... FRIPTÚRĂ , fripturi , s . f . Fel de mâncare constând din carne

 

GÂRLIȚĂ

GÂRLIȚĂ ^2 , gârlițe , s . f . Specie de gâscă sălbatică de talie mică , cu carnea gustoasă ( Anser albifrons ) . - Et . nec . GÂRLÍȚĂ^1 , gârlițe , s . f . ( Rar ) Diminutiv al lui gârlă . - Gârlă + suf . -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>