Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BRUSC
Rezultatele 91 - 100 din aproximativ 149 pentru BRUSC.
PÍREX s . n . Sticlă rezistentă la variații bruște de temperatură , din care se fac mai ales aparate de
... PLEASC interj . Onomatopee care imită zgomotul produs de limbă când se desprinde brusc
... PLESCĂÍ , pléscăi , vb . IV . Intranz . 1. A mânca cu zgomot ; a scoate un sunet caracteristic , desprinzând brusc buzele una de alta sau limba de cerul - gurii ( în semm de plăcere ) ; a pleoscăi . 2. A scoate un sunet caracteristic ...
PLESCĂÍT , plescăituri , s . n . 1. Zgomot făcut de cineva cu gura când mănâncă repede și lacom ; sunet produs prin desprinderea bruscă a limbii de cerul - gurii sau a buzelor una de alta , prin care se exprimă mirarea , plăcerea , admirația . 2. Zgomot produs de un lichid sau de o substanță vâscoasă care se lovește sau care este lovită de un corp tare ; plescăire , plescăitură ; pleoscăit . 3. ( Rar )
... PRĂBUȘÍT , - Ă , prăbușiți , - te , adj . 1. Căzut sau culcat ( brusc
... PRECURMĂTÓR , - OÁRE , precurmători , - oare , adj . ( Înv . ) Care pune capăt , care întrerupe , care oprește ( brusc
... PRECURMÁ , precúrm , vb . I . Tranz . și refl . ( Înv . ) A ( se ) întrerupe ( brusc
PUF ^3 , pufuri , s . n . Scaun scund , fără spătar , de formă cilindrică , capitonat sau făcut din material plastic umplut cu aer . PUF ^2 , ( 5 ) pufuri , s . n . 1. ( De obicei cu sens colectiv ) Pene mici , moi și fine , care constituie primul penaj al puilor sau care acoperă corpul unor păsări pe burtă și sub aripi , servind pentru umplerea pernelor , a plăpumilor etc . 2. ( Cu sens colectiv ) Peri fini și moi care cresc pe obraz ; început de barbă sau de mustață . 3. ( Cu sens colectiv ) Părul mărunt , moale și mătăsos din blana unor animale . 4. ( Cu sens colectiv ) Perii mici și fini ai unor fructe , semințe etc . 5. Obiect de toaletă care servește la pudrat , făcut din puf ^2 ( 1 ) sau din alt material pufos . 6. ( Adjectival , în compusul ) Bumbac - puf = bumbac brut obținut la cules . 7. ( Spec . ) Minge de badmington . PUF ^1 interj . Cuvânt care redă zgomotul produs de eliminarea bruscă și cu intermitențe a aerului ( pe nări , pe gură ) , de lovirea în cădere a unui corp de o suprafață moale etc . -
PUFĂÍ , púfăi , vb . IV . Intranz . 1. A respira , a sufla greu și cu zgomot pe nări . 2. A fuma expulzând fumul cu mici întreruperi zgomotoase ( provocate de dezlipirea bruscă a buzelor ) . 3. ( Despre locomotive ) A evacua aburul aflat sub presiune cu întreruperi ritmice , zgomotoase . - Puf ^1 + suf . -
PUSÉU , puseuri , s . n . Manifestare bruscă și puternică ( însoțită de ridicarea temperaturii ) a unei boli ;
... a se ridica deasupra celor dimprejur . 5. ( Despre copii ) A crește . 6. ( Înv . ) A se ridica , a sări brusc