Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ALBASTRU

 Rezultatele 91 - 100 din aproximativ 154 pentru ALBASTRU.

JALE

JÁLE^2 s . f . Nume dat mai multor plante din familia labiatelor ( Salvia ) ; spec . mic arbust cu tulpina semilemnoasă , aromată , cu frunze opuse , cu flori albastre , violete , galbene sau albe , cultivat ca plantă ornamentală și medicinală , salvie ( Salvia officinalis ) . JÁLE^1 s . f . 1. Tristețe , mâhnire , durere adâncă ; jelanie ( 2 ) . 2. ( Înv . ) Doliu . [ Var . : ( reg . ) jéle s .

 

LATIR

LATÍR s . m . Plantă erbacee furajeră din familia leguminoaselor , cu tulpina târâtoare și ramificată , cu frunzele terminate cu un cârcel și cu flori albastre , violete , roz , albe sau galbene ( Lathyrus

 

LAZURIT

LAZURÍT s . n . Silicat natural de aluminiu și de sodiu , asociat cu sulfură de sodiu , de culoare albastră intensă , cristalizat , folosit la confecționarea unor obiecte de artă , la prepararea unor vopsele ; lapis ,

 

LEVĂNȚICĂ

LEVĂNȚÍCĂ s . f . Plantă erbacee din familia labiatelor , cu flori albastre plăcut mirositoare , întrebuințată în medicină și în industria parfumurilor ; lavandă ( Lavandula angustifolia ) . [ Var . : levențícă , livănțícă s . f . ] - Levantă ( înv . " levănțică " < ngr . ) + suf . -

 

LILIAC

... li - ac ] LILIÁC^1 , lilieci , s . m . Arbust înalt cu frunze ovale , cu flori plăcut mirositoare , albe sau colorate în diferite nuanțe de violet sau albastru

 

LOTUS

LÓTUS , lotuși , s . m . Nume dat mai multor plante acvatice cu flori albastre , mari , plăcut mirositoare ( Nymphaea coerulea ) , trandafirii ( Nelumbo nucifera ) sau albe ( Nymphaea lotus

 

LUCERNĂ

LUCÉRNĂ , s . f . Plantă perenă din familia leguminoaselor , cu frunze compuse din câte trei foliole și cu flori albastre - violacee , cultivată ca plantă furajeră ( Medicago sativa ) . [ Var . : ( Reg . ) luțărnă , luțérnă , s .

 

LUPIN

LUPÍN s . m . Gen de plante erbacee din familia leguminoaselor , cu frunze compuse din foliole înguste alungite și cu flori albastre , galbene sau albe , cultivate ca furaj , ca plante ornamentale sau ca îngrășământ verde (

 

MĂRGELUȘĂ

MĂRGELÚȘĂ , mărgelușe , s . f . Diminutiv al lui mărgea ( 1 ) ; mărgeluță . 2. Plantă erbacee mică , cu flori albe , albastre sau trandafirii ( Lithospermum arvense ) . - Mărgea + suf . -

 

MĂTĂCINĂ

MĂTĂCÍNĂ , mătăcine , s . f . Numele a două plante erbacee aromatice : a ) plantă meliferă , originară din Siberia , cu frunze lanceolate și cu flori albastre sau albe , cultivată ca plantă ornamentală și pentru florile ei bogate în nectar ( Dracocephalum moldavica ) ; b ) roiniță ^2 . [ Var . : mătăciúne s .

 

MACROU

... MACRÓU , macrouri , s . n . Pește de mare cu spatele albastru

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>