Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ALBĂ
Rezultatele 91 - 100 din aproximativ 743 pentru ALBĂ.
ÎNSPICÁT , - Ă , înspicați , - te , adj . 1. Care a dat în spic ; care are spice . 2. ( Despre păr ) Cu fire albe ; cărunt ; p . ext . ( despre părul sau blana unor animale ) cu vârful de culoare mai deschisă ; cu vârful în formă de
ȘABÁCĂ , șabace , s . f . ( Reg . ) Broderie în ajur făcută ( cu ață albă ) la cămăși , la fețe de masă , milieuri , etc . [ Var . : șabác s .
ȘAH , șahi , ( 1 ) s . m . , șahuri , ( 2 ) s . n . 1. S . m . Titlu purtat de suveranii Iranului , corespunzător titlului de împărat ; persoană care are acest titlu ; șahinșah . 2. S . n . Joc de origine orientală care se dispută între două persoane , pe o tablă împărțită în 64 de pătrățele , alternativ albe și negre , cu 32 de piese , mișcate după anumite reguli , scopul final fiind câștigarea regelui adversarului ; p . ext . tabla și piesele care servesc la joc ;
... ȘAI s . n . Un fel de postav alb
ȘAMPÁNIE s . f . Vin spumos , obținut prin refermentarea vinurilor de masă albe și roz în sticle închise
ȘERLÁI , șerlai , s . m . Plantă erbacee din familia labiatelor , cu tulpina și cu frunzele lânos - păroase și cu flori albe ( Salvia aethiopis ) . [ Pl . și : ( n . )
ȘEVIÓT s . n . 1. Rasă de oi originară din Anglia , cu lână albă fină și cu firul
ȘIFÓN , șifoane , s . n . Pânză de bumbac albă , cu fața netedă , ușor apretată , folosită pentru
ȘOPÂRLÁIȚĂ , șopârlaițe , s . f . 1. ( Pop . ) Anghină difterică . 2. Numele a două plante erbacee ; a ) plantă meliferă cu tulpina dreaptă , cu frunzele ovale sau ascuțite și cu florile albastre , rar roz , folosită în medicina populară ( Veronica orchidea ) ; b ) mică plantă cu flori mari , albe , rar roșietice , și cu fructul o capsulă ( Parnassia palustris ) . [ Pr . : - la - i - ] - Șopârlă + suf . -
ȚÉLINĂ^2 , țelini , s . f . 1. Pământ care nu s - a lucrat niciodată sau care a fost lăsat mulți ani nelucrat ; pârloagă . 2. Pășune , fâneață ( naturală sau semănată ) . ȚÉLINĂ^1 , țeline , s . f . Plantă erbacee aromatică din familia umbeliferelor , cu frunze mari , penate , cu flori albe , cu un rizom gros , globulos și cărnos , cultivată ca plantă culinară ( Apium
ȚEPOȘÍCĂ , țepoșici , s . f . 1. Plantă din familia gramineelor , cu tulpina rigidă și aspră în partea superioară , cu frunze subțiri , rigide , aspre și cu spice lungi ( Nardus stricta ) . 2. Plantă păroasă din familia umbeliferelor , cu frunze penate , cu flori albe sau trandafirii dispuse în umbele compacte și cu fructul acoperit de peri aspri ( Tordylium maximum ) . - Țepos + suf . -