Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ȘTI

 Rezultatele 91 - 99 din aproximativ 99 pentru ȘTI.

SEMIANALFABET

SEMIANALFABÉT , - Ă , semianalfabeți , - te , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care abia știe să scrie și să citească . [ Pr . : - mi - a - ] - Semi - +

 

SIC

SIC ^2 interj . v . sâc . SIC ^1 adv . Cuvânt care înseamnă " așa " , scris , de obicei între paranteze ( adesea urmat de semnul exclamării ) și folosit ca indicație pentru ca cititorii să știe că o greșeală dintr - un text reprodus aparține originalului , adică autorului respectiv , și nu comentatorului . - Cuv .

 

SIGURANȚĂ

... SIGURÁNȚĂ , siguranțe , ( 3 ) s . f . 1. Lipsă de primejdie ; sentiment de liniște și încredere pe care îl dă cuiva faptul de a se ști la adăpost de orice pericol ; securitate . 2. Lipsă de îndoială , convingere neclintită , încredere nestrămutată ; certitudine . 3. Dispozitiv la armele de foc , care împiedică descărcarea accidentală ...

 

SITUAȚIE

... fi stăpân ( sau călare ) pe situație = a domina o situație în împrejurări critice , a fi sigur de ceva , a ști să se descurce ( într - o situație dificilă ) . 2. Prezentare detaliată a unor date privind rezultatele unei activități economice sau financiare dintr - un domeniu ...

 

STUDIA

STUDIÁ , studiéz , vb . I . 1. Tranz . A depune o muncă intelectuală susținută , sistematică , pentru însușirea de cunoștințe temeinice într - un anumit domeniu ; a învăța . 2. Tranz . , refl . și refl . recipr . A ( se ) observa cu atenție , a ( se ) examina ( din toate punctele de vedere ) ; a ( se ) analiza , a ( se ) cerceta . 3. Refl . A - și impune o anumită atitudine , un anumit fel de a fi , mai ales atunci când se știe observat , examinat de cineva . [ Pr . : - di -

 

SUBCONȘTIENT

... Sferă a fenomenelor psihice care se desfășoară în afara conștiinței și care au putut fi anterior conștiente sau ar putea deveni conștiente ulterior . [ Pr . : - ști

 

SUPĂRĂCIOS

SUPĂRĂCIÓS , - OÁSĂ , supărăcioși , - oase , adj . 1. Care se supără ușor , care nu știe de glumă ; susceptibil ; iritabil , irascibil . 2. ( Rar ) Care pricinuiește supărare ; neplăcut . 3. ( Rar ) Întristat , amărât , necăjit . - Supăra + suf . -

 

TĂINUI

TĂINUÍ , tăinuiesc , vb . IV . 1. Tranz . A păstra o taină , a ține secret , a nu lăsa să se știe , să se afle ceva ; a ascunde , a acoperi . 2. Intranz . ( Pop . ) A sta de vorbă , a sta la taifas , a discuta ( în intimitate ) . - Taină + suf . -

 

TU

TU pron . pers . 2 sg . 1. ( Ține locul numelui persoanei căreia i se adresează vorbitorul ; cu funcție de subiect ) Tu râzi . 2. ( La dativ , în formele ție , îți , ți , - ți , ți - ) Nu ți - l dau . 3. ( La acuzativ , în formele te , - te , te - ) Am de gând să te mărit . 4. ( La vocativ ) Tu , cel care privești încoace ! 5. ( Urmat de " unul " , " una " , la diferite cazuri , exprimă ideea de izolare ) Tu unul nu știi . [ Dat . ție , îți , ți , - ți , ți - ; acuz . tine , te , - te ,

 

<<< Anterioarele