Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNTĂRIT
Rezultatele 91 - 100 din aproximativ 138 pentru ÎNTĂRIT.
O ^5 adj . nehot . V. un ^2 . O ^4 num . card . V. unu . O ^3 art . nehot . V. un . O ^2 interj . 1. Exclamație ( emfatică ) folosită în invocații și în apostrofe . 2. Exclamație care exprimă diverse stări emotive : mirare , admirație , mulțumire , dorință , mâhnire etc . 3. Exclamație care precedă și întărește o afirmație , o constatare . - Onomatopee . O ^1 s . m . invar . A optsprezecea literă a alfabetului limbii române ; sunet notat cu această literă ( vocală cu deschidere ( 4 ) mijlocie , rotunjită ( 2 ) , din seria
... OȚELÍ , oțelesc , vb . IV . 1. Tranz . A mări duritatea unei piese metalice prin călire . 2. Tranz . și refl . Fig . A ( se ) întări , a ( se ) fortifica ; a ( se ) căli . 3. Refl . ( Reg . ) A se ameți de băutură , a se îmbăta ...
OÁRE adv . interog . ( De obicei întărește valoarea interogativă sau dubitativă a unei propoziții ) Oare nu cumva a venit pe la d - ta pe -
OCHÉȚ , ocheți , s . m . Inel metalic care întărește o gaură făcută într - o pânză de navă , într - o foaie de cort etc . pentru a nu se
ODIHNÍT , - Ă , odihniți , - te , adj . 1. Care și - a refăcut și și - a întărit puterile ( prin somn ^2 sau prin întreruperea temporară a activității ) . 2. ( Înv . ) Liniștit , calm ; mulțumit , satisfăcut . [ Var . : ( reg . ) hodinít , - ă
... OSIFICÁ , pers . 3 osifică , vb . I. Refl . ( Despre părțile membranoase și cartilaginoase ale corpului ) A se transforma în os , a se întări
OSIFICÁT , - Ă , osificați , - te , adj . ( Despre părțile membranoase și cartilaginoase ale corpului ) Transformat în os , întărit ca un os . V.
... PARAFÁ , parafez , vb . I . Tranz . 1. A semna prin parafă ( 1 ) , a întări un act prin semnătură cu parafă . 2. A aplica o parafă ( 1 ) pe fiecare foaie a unui registru ; a sigila ...
PARAFÁT , - Ă , parafați , - te , adj . Semnat , prevăzut , întărit cu parafă ( 1 ) ; pecetluit cu ceară roșie ( pentru a nu se scoate sau adăuga foi ) . - V.
PARÓL interj . ( Franțuzism ; întărește sau garantează exactitatea celor afirmate ) Pe cuvânt ! zău !
PECÉTE , peceți , s . f . 1. Placă ( de metal ) cu mâner sau montată pe un inel , pe a cărei suprafață este gravată o monogramă , o emblemă etc . și care , aplicată pe ceară roșie sau cu tuș pe un act , pe o scrisoare sau pe un colet , dă acestora caracter de autenticitate și de integritate ; sigiliu ; p . ext . ștampilă . 2. Ceară roșie sau bucată de plumb ( care se aplică sau care se leagă de un document , de un pachet ) pe care se imprimă , prin apăsare , o pecete ( 1 ) ; semn imprimat prin aplicarea unei peceți ( 1 ) pe un document , pe un obiect etc . , sigiliu . 3. ( Înv . și reg . ) Aprobare , rezoluție sau ordin în scris , întărit cu o pecete ( 1 ) . [ Var . : pecétie s .