Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNSUȘIRE
Rezultatele 91 - 100 din aproximativ 631 pentru ÎNSUȘIRE.
CLARITÁTE s . f . 1. Însușirea unor obiecte de a fi clare ( 1 ) ; limpezime , puritate . 2. Calitate a sunetelor sau a vocii de a răsuna distinct , precis . 3. Calitate a gândirii , a exprimării , a stilului de a fi clare , deslușite ,
CLÁSĂ , clase , s . f . 1. Grup ( mare ) de obiecte , de elemente , de ființe , de fenomene care au însușiri comune . 2. ( De obicei cu determinarea " socială " ) Ansamblu de persoane grupate după criterii economice , istorice și sociologice . 3. Fiecare dintre diviziunile fundamentale ale regnului animal sau vegetal , mai mică decât încrengătura și mai mare decât ordinul . 4. Unitate organizatorică de bază în sistemul învățământului , compusă dintr - un număr de elevi care au aceeași vârstă , o pregătire școlară egală și învața împreună în cursul unui an pe baza aceleiași programe de învățământ . 5. Fiecare dintre grupele de câte trei cifre ale unui număr cu mai multe cifre . Clasa miilor . 6. Categorie ( după confort și tarif ) a vagoanelor , compartimentelor , cabinelor etc . pentru călătoria cu trenul , cu tramvaiul , cu vaporul . 7. Categorie , grad , rang , care se acordă unui salariat potrivit funcției avute . 8. ( În expr . ) De ( mare ) clasă sau ( de ) clasa întâi = de calitate superioară , de prima calitate , de ( mare ) valoare . [ Var . : ( înv ) clas s .
CLASICITÁTE s . f . Însușirea de a fi clasic ; p . ext .
COGNOSCIBILITÁTE s . f . ( Fil . ) Însușirea de a fi
COMBATIVITÁTE s . f . Însușirea de a fi
COMBINÁRE , combinări , s . f . 1. Acțiunea de a ( se ) combina ; îmbinare , împreunare ; combinație . 2. ( Mat . ; la pl . ) Totalitatea grupurilor care se pot alcătui cu un număr dat de elemente ( alese dintr - un număr mai mare ) , astfel încât fiecare grup să conțină sau numai elemente diferite între ele , sau numai elemente identice . 3. Fenomen chimic de unire a doi sau a mai multor atomi , molecule sau radicali pentru a forma molecula unei noi substanțe , cu însușiri diferite de cele ale substanțelor de la care s - a
COMBUSTÍBIL , - Ă , combustibili , - e , adj . , s . m . 1. Adj . ( Despre materiale ) Care are însușirea de a arde . 2. S . m . Materie , de obicei organică , care arde , dezvoltând căldură , și care este folosită ca izvor de energie în industrie și în economia
COMODITÁTE , comodități , s . f . 1. Starea sau însușirea de a fi comod ( 1 ) ; confort . 2. ( Peior . ) Atitudinea unei persoane comode (
COMPACITÁTE s . f . Raportul dintre greutatea specifică aparentă a unui material granular sau poros și greutatea lui specifică reală ; p . gener . însușirea de a fi
COMPACTITÁTE , compactități , s . f . Însușirea de a fi compact ; compacitate . - Compact + suf . - itate ( după germ .
COMPARÁȚIE , comparații , s . f . 1. Examinare a două sau a mai multor lucruri , ființe sau fenomene , făcută cu scopul de a se stabili asemănările și deosebirile dintre ele . 2. Figură de stil care constă în alăturarea a două obiecte , persoane , acțiuni etc . pe baza unor însușiri comune . [ Var . : ( înv . ) comparațiúne s .