Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UN
Rezultatele 8831 - 8840 din aproximativ 8917 pentru UN.
VOCABULÁR , vocabulare , s . n . 1. Totalitatea cuvintelor unei limbi ; lexic . 2. ( Înv . ) Dicționar , de obicei de proporții mici ; lexic , glosar . [ Var . : ( înv . ) vocabuláriu s .
VOCALÍZĂ , vocalize , s . f . 1. Executare a unui text muzical vocal ( cu caracter de exercițiu ) prin înlocuirea denumirii notelor cu vocale , de preferință a sau o . 2. Piesă muzicală fără cuvinte , uneori cu caracter de
VOCÓDER^2 s . n . ( Muz . ) Instrument electronic de analiză - sinteză în timp real , folosit pentru generarea unor efecte sonore deosebite cum ar fi imitarea vorbirii de către instrumente muzicale clasice . VOCODÉR^1 , vocodere , s . n . Sistem electronic de telefonie , în care vorbirea este codificată și apoi reconstituită , pentru a obține o inteligibilitate
VOI ^3 , voiuri , s . n . ( Reg . ) 1. Rând de împletitură de papură sau de nuiele , într - o leasă sau în pereții unui pătul de păstrat porumb . 2. Fâșie de pământ ( arabil ) . - Et . nec . VOÍ^2 , voiesc , vb . IV . Tranz . 1. A fi hotărât , a fi decis să . . . ; a avea de gând să . . . , a intenționa , a vrea . 2. A fi de acord , a consimți , a primi . [ Prez . ind . și : voi ] - Probabil din voie ( derivat
VOIAJÓR , voiajori , s . m . 1. ( Și adj . ) Călător . 2. Reprezentant al unei firme particulare , care vizitează diferite localități în căutare de beneficiari sau de furnizori ; comis - voiajor . [ Pr . : vo -
VOÍNȚĂ , voințe , s . f . 1. Funcție psihică caracterizată prin orientarea conștientă a omului spre realizarea unor scopuri și prin efortul depus pentru atingerea lor . 2. Ceea ce hotărăște cineva ; hotărâre , decizie , voie . 3. Intenție , scop , țel , țintă . 4. Dorință , poftă , chef . - Voi ^2 + suf . -
VOINICÉSC , - EÁSCĂ , voinicești , adj . , s . f . art . I. Adj . 1. De voinic , vitejesc ; p . ext . eroic , legendar . 2. De flăcău , de bărbat ; bărbătesc . 3. ( Înv . ) Ostășesc . II. S . f . art . 1. Fel de a înota , care constă în întinderea alternativă a brațelor în lături , fără a da din picioare . 2. Numele unui dans popular cu mișcare vioaie , însoțit de strigături la comandă și jucat de patru sau opt flăcăi ; melodie după care se execută acest dans . - Voinic + suf . -
VOLÉT , voleturi , s . n . 1. Element mecanic mobil plasat la fiecare aripă de avion și care servește la mărirea sustenației . 2. Fiecare dintre elementele mecanice ale radiatorului unui motor de avion care servește pentru reglarea circuitului aerodinamic de răcire a
... tensiunii electrice , a tensiunii electromotoare și a diferenței de potențial , egală cu tensiunea de la capetele unui conductor care , străbătut de un curent de un amper , dezvoltă o putere de un
... sau de o navă cu pânze pentru schimbarea bordului din care primește vântul . 3. Semn care indică repetarea unui fragment muzical , de fiecare dată cu un
VOLTAMÉTRU , voltametre , s . n . Aparat pentru studiul electrolizei , care permite determinarea intensității unui curent electric sau a cantității de electricitate prin măsurarea cantității de substanță depusă pe cale